Membrii europeni ai NATO discută posibilitatea de a creşte ţinta alianţei pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, o decizie ce ar putea fi adoptată la summitul anual din iunie. Această propunere vine, parţial, în contextul viitoarei reveniri a lui Donald Trump la preşedinţia SUA, informează Financial Times.
Patru persoane implicate în discuţiile preliminare au declarat pentru FT că această majorare, de la nivelul actual de 2%, ar pune o presiune considerabilă pe bugetele naţionale deja tensionate, ceea ce a generat rezerve în multe capitale europene.
În prezent, din cele 32 de state membre NATO, 23 sunt aşteptate să atingă obiectivul de 2% în acest an, comparativ cu doar şase în 2018. Cu toate acestea, şapte ţări europene, inclusiv Italia şi Spania, încă nu respectă această ţintă stabilită acum un deceniu.
Fostele cereri ale lui Trump ca Europa să îşi asume o parte mai mare din cheltuielile pentru apărare, combinate cu nevoia evidentă de resurse suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei şi descurajarea Rusiei, au forţat guvernele europene să reevalueze subfinanţarea apărării.
Discuţiile confidenţiale, care au început în cadrul reuniunii recente a miniştrilor de externe NATO, propun o creştere etapizată: un obiectiv de 2,5% pe termen scurt şi atingerea a 3% până în 2030. Aceste angajamente ar putea fi formalizate la summitul din Ţările de Jos, programat pentru anul viitor, potrivit unor surse implicate.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a evitat să comenteze direct această propunere, dar a sugerat că viitoarea ţintă ar trebui să depăşească semnificativ nivelul actual de 2%. „Am un număr în minte, dar nu îl voi dezvălui acum. Este clar însă că cei 2% nu sunt suficienţi pentru a acoperi nevoile actuale ale alianţei”, a declarat el pentru FT.
Un oficial german a subliniat că discuţiile despre creşterea cheltuielilor vor continua, indiferent de contextul politic. „Deciziile politice implică prioritizări, iar securitatea naţională trebuie să rămână esenţială”, a precizat acesta.
În timpul primei preşedinţii a lui Trump, acesta a folosit summitul NATO din 2018 pentru a solicita creşterea cheltuielilor militare, avertizând că SUA ar putea părăsi alianţa. Sub această presiune, liderii NATO, inclusiv Rutte, au accelerat eforturile pentru atingerea pragului de 2% din PIB.
