• Leu / EUR5.2537
  • Leu / GBP6.1178
  • Leu / USD4.5164
ZF 24

Eurostat: Cele 12 ţări UE care deţin centrale nucleare au generat 649.524 GwH de energie, în 2024, în creştere cu 4,8%. România este pe locul 10, cu o producţie în uşoară scădere

Eurostat: Cele 12 ţări UE care deţin centrale nucleare...

Autor: Roxana Rosu

29.01.2026, 13:04 215

Cele 12 ţări UE care deţin centrale nucleare au generat 649.524 GwH în 2024, în creştere cu 4,8%, România fiind pe locul 10, cu o producţie de 10.991 GwH, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Producţia din România a fost în scădere cu circa 1,7% faţă de nivelul din 2023. La centrala nuclearelectrică de la Cernavodă sunt acum operaţionale 2 reactoare de câte 700 MW.

La nivelul Uniunii, anul 2024 a fost al doilea an consecutiv de creştere, după scădere în 2022. Centralele nucleare asigură 23% din producţia totală de electriticitate a UE.

Te-ar putea interesa și:

Cel mai mare producător este Franţa, cu 58% din total (380.451 GWh), urmată de Spania, cu o pondere de 8,4% (54.510 GWh), Suedia, cu 7,8% din total (50.665 GWh) şi Finlanda (32.599 GWh; 5%). 

Faţă de 2023, cele mai mari creşteri ale producţiei din surse nucleare au fost înregistrate de Franţa (+12,5%), Suedia (4,5%) şi Slovenia (4,2%). Celelalte ţări au avut o scădere medie de 4%, variind de la -0,6% în cazul Slovaciei la 10,3% la Ţările de Jos.

Germania a fsot al doilea cel mai mare producător de energie din surse nucleare până în 2021, dar a închis centralele în aprilie 2023.

 

La nivelul ţările UE, cea mai dependent de producţia nucleară este Franţa, unde 67% din energia electrică provine din aceasă sursl dar şi Slovacia, cu 61,6%. În Ungaria, Bulgaria, Belgia, Finlanda şi Cehia, circa 40% din energie provine din centrale nucleare.

În paralel, utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru încălzire şi răcire continuă să crească în UE, ponderea acestora ajungând la un maxim de 26,7 % în 2024, arată statisticile Eurostat.  În termeni absoluţi, consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire în UE a crescut treptat de-a lungul timpului, în principal datorită contribuţiei biomasei şi a pompelor de căldură.

În România, ponderea era în 2024 la 28%, peste media UE, dar în scădere de la 29% în 2023.

Suedia avea în 2024 cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în încălzire şi răcire (67,8 %), urmată de Finlanda (62,6 %) şi Letonia (61,8 %). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Irlanda (7,9 %), Ţările de Jos şi Belgia (ambele cu 11,3 %).

În comparaţie cu 2023, 16 ţări membre au înregistrat o creştere a ponderii acestor surse regenerabile de energie în 2024, cea mai mare fiind în Malta (+6,0 puncte procentuale), Luxemburg (+3,7 puncte procentuale) şi Danemarca (+1,9 puncte procentuale).

La polul opus, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Estonia (-11,1 puncte procentuale), Grecia (-2,9 puncte procentuale) şi Bulgaria (-1,9 puncte procentuale).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează Conferința ZF Health & Pharma Summit, 28-29 septembrie. Fii partenerul nostru!

Urmează Conferința ZF Piața de Capital, 25 septembrie. Fii partenerul nostru!
Principalele valute BNR - ieri, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.2537
Diferență: -0,0095
Ieri: 5.2537
Azi: 4.5164
Diferență: -0,0664
Ieri: 4.5164
Azi: 6.1178
Diferență: -0,0098
Ieri: 6.1178