Românii reprezintă cel mai mare grup de cetăţeni europeni care locuiesc într-o altă ţară membră UE, fără a avea cetăţenie, respectiv 3,1 milioane de persoane în 2024, o pondere de 22% din total, urmaţi de italieni şi polonezi cu 1,5 milioane persoane fiecare, adică 11% din total, arată datele Eurostat.
În total, 13,9 milioane de cetăţeni UE locuiesc într-un alt stat membru decât cel natal.
Statistica arată că din 2019 până în 2024, această categorie de locuitori a crescut în cazul a 16 ţări şi a scăzut în 11. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la irlandezi (+35%), urmaţi de maltezi (+34%) şi spanioli (20%), în timp ce numărul de cetăţeni ciprioţi care locuiesc în afara Ciprului a scăzut cu 55%.
În 2023, la nivelul Uniunii Europene au fost înregistraţi 5,9 milioane de emigranţi, dintre care 4,9 milioane provin din ţări extra-comunitare. Cele mai căutate destinaţii au fost Germania, cu 1,27 miioane emigraţi în 2023, respectiv 21% din total, şi Spania, cu 1,25 milioane, reprezentând un procent egal. În Italia au intrat în acelaşi an 440.000 de emigranţi, nivel apropiat de Franţa, cu 418.000.
În total, cele patru ţări au atrat 56% din totalul emigranţilor din UE în 2023.
În 25 din cele 27 de state membre, minim 60% dintre emigranţi nu obţinuseră cetăţenie, cele mai mari ponderi fiind în Cehia (98%), Cipru şi Malta (95%).
La polul opus se afla România, unde 67% dintre emigranţi aveau cetăţenie în 2023.
