“Deficitul bugetar de 9 % din PIB înregistrat anul trecut, agravat de o încetinire a procesului decizional pe fondul ciclului electoral şi de avertismentele repetate ale agenţiilor de rating de credit, a arătat clar că România trebuie să pună în aplicare măsuri corective semnificative. Pachetul fiscal propus recent ar putea contribui la reducerea deficitului către ţinta de 7-8% din PIB pentru acest an şi anul următor. Din această perspectivă, este un pas în direcţia cea bună, care poate reduce riscul unei retrogradări a ratingului de către agenţiile de rating la categoria „junk” - un rezultat care ar declanşa o vânzare de obligaţiuni româneşti şi ar creşte costurile de împrumut pentru ţară”, spune Divo Pulitika, membru în Consiliul de Administraţie Intercapital ETF Croaţia, administrator cu active de circa 120 mil. euro şi cu fonduri listate la Bursa de Valori Bucureşti.
Cu toate acestea, detalii importante rămân neclare şi există două surse principale de risc. În primul rând, există adesea un decalaj între propunerile iniţiale şi ceea ce se adoptă în cele din urmă, în special într-un mediu sensibil din punct de vedere politic. În al doilea rând, aceste măsuri par să fie pe termen scurt - un răspuns de urgenţă necesar, dar puţin probabil să abordeze dezechilibrele structurale care generează deficitul, continuă el.
Sustenabilitatea bugetară depinde nu numai de venituri, ci şi de creşterea economică.
“Deşi măsurile de maximizare a veniturilor, cum ar fi creşterea TVA sau a impozitelor pe bunurile imobiliare, pot contribui la reducerea decalajului pe termen scurt, acestea riscă să reducă consumul şi să încetinească creşterea PIB-ului în timp. O traiectorie mai durabilă ar implica reforme care să crească productivitatea economică: îmbunătăţirea eficienţei sectorului public, atragerea investiţiilor şi promovarea unui mediu de afaceri mai competitiv”.
Acestea sunt mai dificil de pus în aplicare din punct de vedere politic, deoarece implică adesea costuri pe termen scurt pentru câştiguri pe termen mai lung. Din perspectiva investitorilor, am dori, de asemenea, să vedem condiţii de concurenţă mai echitabile - în special în domenii precum impozitarea dividendelor. De exemplu, fondurile naţionale de investiţii din România au fost scutite de impozitul pe dividende, în timp ce fondurile străine nu au fost scutite - o abordare care se îndepărtează de normele UE, în care fondurile româneşti care investesc în străinătate beneficiază de acelaşi tratament fiscal ca şi cele locale.
“Pe scurt, urgenţa situaţiei a necesitat o acţiune decisivă, iar aceste măsuri pot oferi o uşurare pe termen scurt. Cu toate acestea, succesul lor pe termen lung va depinde de punerea lor în aplicare şi de faptul dacă acestea vor fi completate în cele din urmă de reforme structurale mai ample, menite să consolideze rezistenţa şi productivitatea economiei româneşti.
