ZF 24

Executivi şi antreprenori: România are resurse, are infrastructură, are talente în IT. Îi mai trebuie investiţii şi proiecte de digitalizare a administraţiei publice

Videoconferinţa Confidex - Tehnologia, ingredientul-cheie pentru depăşirea crizei în România

Executivi şi antreprenori: România are resurse, are...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

16.05.2020, 11:08 379

Digitalizarea administraţiei este prioritară pentru a da un imbold creşterii industriei IT din România, iar procesul ar trebui să înceapă cu ANAF, cu structurile de învăţământ şi de sănătate, sunt de părere managerii şi antreprenorii din domeniu. Actorii de pe plan local se pot inspira din modelele de succes implementate în ţări ca Israel, Polonia sau Estonia şi trebuie să adapteze un program similar la piaţa româ­nească. Acestea sunt câteva dintre con­cluziile videoconferinţei Confidex - Tehno­logia, ingredientul-cheie pentru depăşirea crizei în România, organizată de Impetum Group şi Ziarul Financiar. Dezbaterea face parte din proiectul mai amplu Confidex - Despre încrederea în economie în vreme de criză.

„Tehnologia poate să fie un câştigător al crizei şi poate să reprezinte o soluţie reală pentru a diminua impactul crizei. Putem să dez­voltăm acest sector, unde să vină investiţii. Cred că în România există un pol foarte mare de talente, avem o şansă extraordinară şi ţine doar de noi să fructificăm această şansă. Ar trebui să sintetizăm diferitele elemente din modelul israelian, polonez, estonian şi să punem ideile pe masa guvernului“, a spus Andrei Cionca, CEO şi fondator al Impetum Group.

Prioritare pentru digitalizare sunt ANAF, educaţia şi sănătatea, este de părere Violeta Luca, general manager al Microsoft România.

„Pentru transformarea la nivel de ţară, trebuie o soluţie care să îmbunătăţească serviciile publice digitale dintre cetăţean şi stat. De asemenea, sunt necesare accesul electronic la informaţii, urgentarea implementării la scară largă a semnăturii digitale, susţinerea teleme­dicinei“, susţine Violeta Luca.

Ea a dat exemplul unor ţări ca Slovacia sau Marea Britanie, care au investit în digitalizare pentru colectarea taxelor şi a adăugat că investiţiile în digitalizare se întorc în cele din urmă către economie şi către cetăţeni, în măsura în care sunt făcute eficient şi productiv.

„Noi ne uităm la România ca la o ţară în care vrem să investim în continuare. Putem dubla contribuţia IT&C în PIB-ul României în cinci ani. Microsoft se uită la investiţii în toate zonele din lume. Există o creştere accelerată a investiţiilor Microsoft. Trebuie doar să găsească apetitul pentru utilizarea tehnologiei, cadrul legal, toate condiţiile care să facă investiţia profitabilă pe termen lung“, a mai spus ea.

Pe plan local, unul dintre cele mai digi­talizate oraşe este Cluj-Napoca, frecvent văzut ca un model pentru celelalte adminis­traţii.

„Eu, ca primar, trebuie să am acces la baze de date şi documente, pentru a avea posibilitatea de a-i da cetăţeanului un răspuns instant, fără să-l trimit şi la alte instituţii. La noi la Cluj, un cetăţean poate primi inclusiv autorizaţia de construcţie online. Am gene­ralizat semnătura electronică“, a spus Emil Boc, primarul oraşului Cluj-Napoca.

El a precizat de asemenea că, pentru a susţine plata taxelor online, a organizat cursuri pentru pensionari, iar ei au învăţat că-şi pot plăti taxele online de acasă şi la fel îşi pot face cumpărăturile.

„Ştampila trebuie să dispară definitiv şi să fie înlocuită cu semnătura digitală. Odată cu ea, dispar şi potenţialele surse de abuzuri“, a mai spus Emil Boc.

Răzvan Atim, general manager pentru Europa de Est la UiPath, cel mai valoros start-up din România, a adăugat şi el că centralizarea datelor este foarte importantă, la fel ca timingul privind investiţiile.

„Depunem mari eforturi pentru educarea publicului. Am făcut eforturi majore pentru a contribui la propagarea tehnologiei în rândul oamenilor. Chiar dacă suntem în urmă, orice schimbare în IT este vizibilă şi foarte importantă. Să nu ne comparăm cu ţări de două-trei ori mai mari decât noi, ci să ne raportăm la nevoia locală. E nevoie de investiţii de la buget sau de fonduri europene. Orice investiţie acum o să fie foarte vizibilă pentru  noi, pentru că nu s-a mai investit de foarte mult timp în infrastructură“, a spus Răzvan Atim.

România ar avea de învăţat de la alte ţări în ceea ce priveşte investiţiile, iar Israelul este un astfel de exemplu.

„România investeşte cam 0,5% din PIB în tehnologie. Israel investeşte 4% din PIB în tehnologie. România are foarte multe avantaje în tehnologie pe care Israel nu le-a avut. Are multe resurse regenerabile de energie, are şi resurse de tehnologie“, a spus Boaz Peled, CEO al First Airborne, un startup de tech din Israel care oferă o soluţie de monitorizare şi optimizare dedicată parcurilor eoliene, bazată pe drone autonome şi rezidente.

First Airborne propune sistematizarea procedurii de inspecţie a turbinelor, costuri reduse la 20% şi reducerea riscului de accidentare în timpul procedurii. Compania a fost selecţionată în acceleratorul britanic Offshore Renewable Energy (ORE) Catapult şi are potenţialul de a revoluţia în viitor industria în care activează. Businessul a fost fondat în 2017.

Tot despre infrastructură a vorbit şi Mihai Logofătu, CEO al integratorului local de soluţii IT&C şi furnizor de servicii de training în domeniul IT Bittnet.

“Aş lua companiile-lider, precum Microsoft, Amazon şi Google, şi le-aş întreba de ce au nevoie pentru a face investiţii masive şi în România. Dacă vrem să dublăm rolul sectorului IT în economie, să transformăm industria românească într-o locomotivă a României, principala grijă trebuie să fie infrastructura digitală. Avem nevoie să facem un salt, iar investiţia în infrastructură digitală este esenţială“, a spus el.

Mihai Logofătu a mai precizat că Bittnet intenţionează să integreze 25.000 de oameni în industria IT printr-o serie de programe pe care le implementează.

“Vom face reconversie profesională pentru 25.000 de cetăţeni care să-şi găsească de lucru în industria IT în următorii cinci ani. Este angajamentul nostru pentru următorii cinci ani. Avem nevoie de parteneri solidari cu noi în acest demers.“

La rândul său, Alexandru Bogdan, CEO al platformei ROCA X, a spus că, printre domeniile strategice acum din punctul de vedere al digitalizării, se numără sănătatea, educaţia, cybersecurity, soluţiile pentru real estate şi cele pentru parcare.

“E foarte important să existe şi un cadru la nivel guvernamental. Trebuie să facem o reţetă românească, să ne inspirăm din toate ideile bune şi să învăţăm din greşelile altora“, a spus Alexandru Bogdan.

ROCA X, parte a Impetum Grup, este o platformă care care se concentrează pe investiţii în companii care activează în sectorul tehnologic. Până acum, ROCA X a investit în 14 astfel de businessuri.

 
 

Răzvan Atim, general manager pentru Europa de Est la UiPath:

♦ Chiar dacă suntem în urmă, orice schimbare în IT este vizibilă şi foarte importantă. Să nu ne comparăm cu ţări de 2-3 ori mai mari decât noi, ci să ne raportăm la nevoia locală. E nevoie de investiţii de la buget sau de fonduri europene. Orice investiţie acum o să fie foarte vizibilă pentru noi, pentru că nu s-a mai investit de foarte mult timp în infrastructură.

♦ Centralizarea datelor este de asemenea foarte importantă. Pentru tehnologia livrată de UiPath, contează doar să fie nişte paşi repetitivi, mecanici. Partea cea mai importantă este să ne uităm la infrastructură.

♦ Există talent local în România, pe care nu îl exploatăm la adevărata valoare. În Cluj, de exemplu, există o echipă care se ocupă de dezvoltarea unui algoritm de machine learning, extrapolat la toate oportunităţile pe care le avem noi la nivel global. UiPath a investit într-o echipă locală de soft.

♦ Orice lucru care nu se afla pe agenda guvernului se transformă acum.

♦ La noi, un sfert din angajaţi lucrau şi înainte de la distanţă, aşa că ne-am adaptat foarte uşor la noul mod de lucru. Aşa lucrăm şi cu clienţii noştri.

♦ Noi avem şi clienţi privaţi, şi clienţi publici. Am implementat roboţi pentru spitale, un robot preia datele pacientului declarat pozitiv, le prelucrează şi le introduce în sistemul naţional de sănătate şi trimite rapoarte instituţiilor aferente, pentru monitorizarea cazurilor.

♦ Vrem să intermediem un dialog public-privat cât mai bun.

♦ Centralizarea datelor este de asemenea foarte importantă. Timingul contează foarte mult în acest moment.

♦ Am contribuit la susţinerea talentului local şi am angajat pe toate planurile.

♦ Există multe companii în acest moment care promit foarte mult din punct de vedere al soluţiilor tehnice pe care le dezvoltă.

♦ Depunem mari eforturi pentru educarea publicului. Am făcut eforturi majore pentru a contribui la propagarea tehnologiei în rândul oamenilor.

 
 

Andrei Cionca, CEO şi cofondator al Impetum Group

♦ Tehnologia poate să fie un câştigător al crizei şi poate să reprezinte o soluţie reală pentru a diminua impactul crizei. Putem să dezvoltăm acest sector, unde să vină investiţii.

♦ Cred că în România există un pol foarte mare de talente, avem o şansă extraordinară şi ţine doar de noi să fructificăm această şansă.

♦ Nevoia de a lucra de acasă (work from home) duce la o digitalizare forţată, ceea ce, pe termen lung, ar putea fi un avantaj.

♦ Ar trebui să sintetizăm diferitele elemente din modelul israelian, polonez, estonian şi să punem ideile pe masa guvernului.

 
 

Alexandru Bogdan, CEO al platformei ROCA X

♦ Nivelul de competenţe digitale împiedică extinderea pe scară largă a unui proces educaţional solid. ROCA X a investit până acum 2,5 mil. euro în cele 14 companii pe care le are în portofoliu. Câteva domenii sunt într-o creştere accelerată. Printre ele, e-health, educaţie, cybersecurity, soluţii pentru real estate şi parcare.

♦ ROCA X a avut mereu obiectivul de a căuta companii care să fie viabile nu doar într-un moment, ci pe termen lung.

♦ Trebuie să li se dea şansa tinerilor antreprenori să implementeze soluţii create în România. Avem o generaţie care trebuie valorificată.

♦ Un produs pe care un inginer român îl creează şi este vândut de o companie internaţională de zeci de ori face să intre o singură dată bani în buzunarul acelui dezvoltator. Dacă este implementat în România, aduce beneficii întregii economii.

♦ FintechOS şi TypingDNA sunt două companii care au potenţial mare de dezvoltare către statutul de unicorni.

♦ E foarte important să existe şi un cadru la nivel guvernamental. Trebuie să facem o reţetă românească, să ne inspirăm din toate ideile bune şi să învăţăm din greşelile altora.

 
 

Mihai Logofătu, CEO Bittnet:

♦ Vom face reconversie profesională pentru 25.000 de cetăţeni care să-şi găsească de lucru în industria IT în următorii cinci ani. Prin programele pe care le croim, vrem să aducem 25.000 de oameni în industria IT. Este angajamentul nostru pentru următorii cinci ani. Avem nevoie de parteneri solidari cu noi în acest demers.

♦ În perioada 2015-2019, după listarea la Bursă, am crescut accelerat. Am avut o creştere de 70% pe toată linia, la toţi indicatorii.

♦ Pentru perioada 2020-2025, ne-am angajat să urmăm o traiectorie cel puţin la fel de accelerată. Până la finalul T2, vom trece pe piaţa principală.

♦ Nu cred că trebuie să stăm cu mâna întinsă la guvern şi să aşteptăm să ne dea răspunsuri. Trebuie să ne uităm la noi, actorii din economie, să vedem ce putem să facem noi, nu doar să ne dea statul. Răspunsul este în sectorul privat.

♦ Aş lua companiile-lider, precum Microsoft, Amazon şi Google, şi le-aş întreba de ce au nevoie pentru a face investiţii masive şi în România.

♦ Dacă vrem să dublăm rolul sectorului IT în economie, să transformăm industria românească într-o locomotivă a României, principala grijă trebuie să fie infrastructura digitală. Avem nevoie să facem un salt, iar investiţia în infrastructură digitală este esenţială.

♦ Firmele cu capital privat din România sunt mult mai puţin digitalizate faţă de concurenţa din Europa. Vorbim de automatizare şi inteligenţă artificială, dar în unele companii nu există nici măcar un website. Ar trebui să facem lucrurile de bază, pe care nu le avem încă din lipsă de educaţie şi de cunoştinţe.

♦ Ideea de a ne îndrepta doar către guvern este foarte eronată.

 

Emil Boc, primarul oraşului Cluj-Napoca:

♦ Există o mare reticenţă privind digitalizarea în sistemul administrativ. În ANAF era o reticenţă mare în implementarea bazelor de date, îmi amintesc de când eram premier. În România încă există economie la negru, care ar dispărea dacă s-ar digitaliza sistemul.

♦ Obstacolul era că fiecare are o bază proprie de date, care nu comunică cu celelalte. Acestea trebuie însă integrate. Ştampila trebuie să dispară definitiv şi să fie înlocuită cu semnătura digitală. Odată cu ea, dispar şi potenţialele surse de abuzuri.

♦ Tehnologia reprezintă singurul avantaj competitiv al României, pe termen lung, mediu şi scurt. Trebuie să devină un domeniu strategic. Avem ingredientele necesare: o generaţie extraordinară, o infrastructură foarte bună, conectivitate prin fibră optică de calitate.

♦ Din acest domeniu vor veni cele mai bune salarii. Peste 80% din joburile viitorului vor fi în digitalizare.

♦ Eu, ca primar, trebuie să am acces la baze de date şi documente, pentru a avea posibilitatea de a-i da cetăţeanului un răspuns instant, fără să-l trimit şi la alte instituţii.

♦ La noi la Cluj, un cetăţean poate primi inclusiv autorizaţia de construcţie online. Am generalizat semnătura electronică.

♦ Am făcut un inventar pentru a vedea câţi copii nu au acces la laptop sau tabletă, am constatat că 2.098 nu aveau astfel de dispozitive, iar acum toţi au acces la învăţământul digital. Ne uităm şi la montarea de dispozitive WiFi, pentru acces gratuit la Internet.

♦ În privinţa plăţii taxelor locale, pensionarii erau mai reticenţi. Dar am organizat cursuri pentru pensionari, iar ei au învăţat că-şi pot plăti taxele online de acasă şi la fel îşi pot face cumpărăturile.

♦ Sunt aproape 100 de persoane din primărie care lucrează de acasă şi vom generaliza acest sistem.

♦ Au început să se facă nu doar programări online la medic, ci şi consultaţii online.

♦ Dezinfectarea transportului în comun la 3-4 ore va deveni o regulă de acum înainte.

♦ Trebuie să oprim exodul masiv care sărăceşte România. Nimeni nu poate fi oprit să plece din România, dar să nu fie nevoit să plece din motive economice. E nevoie să investim pentru a menţine oamenii în ţară şi pentru a diminua efectul negativ al migrării forţei de muncă.

♦ Se lucrează la metroul din Cluj, studiem mobilitatea urbană. Este un proiect pe 10-15 ani.

♦ Nu putem să investim numai în consum, de aceea multe platforme industriale le-am convertit în platforme de inovare. Am văzut, în timp, rezultatele creşterii pieţei de inovare şi de IT.

♦ În Cluj avem resursa umană, avem infrastructura aferentă pentru ca un business ca UiPath să vină aici.

 
 

Boaz Peled, CEO First Airborne:

♦ România are foarte multe avantaje în tehnologie pe care Israel nu le-a avut. Tehnologiile se vor dezvolta şi vor eşua, acesta e ritmul. Nu la tehnologii trebuie să fim atenţi, ci la talente.

♦ România investeşte cam 0,5% din PIB în tehnologie. Israel investeşte 4% din PIB în tehnologie. România are multe resurse regenerabile de energie, are şi resurse de tehnologie.

♦ Investiţiile în tehnologie sunt riscante. Nu poţi obţine rezultate tangibile, dar când începi să răspândeşti cunoştinţele şi competenţele, se vor vedea efectele.

♦ Din punctul de vedere al guvernului, este important ca abilităţile şi competenţele să rămână în ţară şi să fie răspândite.

 
 

Violeta Luca, general manager Microsoft România:

♦ Pe termen scurt, ANAF, educaţia şi sănătatea sunt domeniile prioritare pentru digitalizare.

♦ Pentru transformarea la nivel de ţară, trebuie o soluţie care să îmbunătăţească serviciile publice digitale dintre cetăţean şi stat. De asemenea, sunt necesare accesul electronic la informaţii, urgentarea implementării la scară largă a semnăturii digitale, susţinerea telemedicinei.

♦ Sunt câteva probleme esenţiale: Cum facem engagementul cu un client, cum se procesează comunicarea? Cum folosim tehnologia pentru ca soluţia pe care o livrăm clientului nostru să răspundă nevoii lui?

♦ În ultimele 8 săptămâni, în România, nivelul de consum de tehnologie a crescut de 10-15 ori pe anumite zone. Businessurile s-au văzut în situaţia de a se transforma accelerat, în privinţa modului în care preiau comenzi de la clienţi şi a celui în care le livrează.

♦ Este esenţial să facem paşi semnificativi pentru digitalizarea sistemului de educaţie. E nevoie de implementarea unui program pentru 6-12 luni, astfel încât să asigurăm accesul la hardware pentru fiecare elev, student, profesor.

♦ Slovacia a implementat un sistem care i-a permis să colecteze 600 mil. dolari din taxe. Marea Britanie a implementat un portal unic de servicii digitale pentru cetăţeni, iar 73% din tranzacţiile generate, adică 2,4 mld. lire sterline, s-au întors în economie către IMM-uri. Investiţia în digitalizare se întoarce în cele din urmă către economie şi către cetăţeni, în măsura în care este făcută eficient şi productiv.

♦ O cooperativă din SUA a implementat un model de business în infrastructură care a folosit senzori low-cost pentru a transforma modul în care se făcea agricultură şi a creşte nivelul de trai.

♦ În oraşele mai puţin dezvoltate şi digitalizate există puncte forte în care tehnologia poate fi un catalizator de creştere şi dezvoltare economică.

♦ Ne uităm la România ca la o ţară în care vrem să investim în continuare. Putem dubla contribuţia IT&C în PIB-ul României în cinci ani.

♦ Microsoft se uită la investiţii în toate zonele din lume. Există o creştere accelerată a investiţiilor Microsoft. Trebuie doar să găsească apetitul pentru utilizarea tehnologiei, cadrul legal, toate condiţiile care să facă investiţia profitabilă pe termen lung.

♦ În România, sunt zone care se află în urma Poloniei în ceea ce priveşte utilizarea de tehnologii moderne scalabile. Dacă le vom aborda, vom creşte eligibilitatea României pentru investiţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO