ZF 24

Falimente, concedieri şi reduceri de investiţii, efectele datoriilor şi exploziei dolarului în lumea emergentă

Falimente, concedieri şi reduceri de investiţii, efectele datoriilor şi exploziei dolarului în lumea emergentă

Autor: Bogdan Cojocaru

18.03.2015, 19:57 2815

Aprecierea meteorică a dolarului creează unde de şoc peste tot pe glob, dar mai ales în lumea emergentă îndatorată excesiv şi dependentă de capital străin. Analiştii se aşteaptă ca în economiile emergente să urmeze falimente, concedieri şi tăieri de cheltuieli din partea companiilor care s-au împrumutat prea agresiv, cu mii de miliarde de dolari.

Turbulenţele amintesc de crizele care au zdrobit în anii ‘90 economiile din Asia de Est şi în anii 2000 pe cele din America de Sud, scrie The New York Times. Dar dacă atunci volatilitatea cursurilor de schimb valutar a paralizat guvernele unor state precum Coreea de Sud, Indonezia, Thailanda şi Argentina care au acumulat datorii în alte monede decât cele naţionale, în turbulenţele actuale companiile sunt cele sufocate. 

Potrivit directorului general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde, pe pieţele emergente a intrat capital de 4.500 miliarde de dolari între 2009 şi 2012, din care o mare parte reprezintă „valuri seismice“ financiare provocate de politica de printare de bani a Rezervei Federale americane. Banii americani, speciali printaţi pentru achiziţii de tilturi guvernamentale, au umflat pieţele valutare, de capital şi de obligaţiuni din lumea în curs de dezvoltare.

 

Exemple

În India, Jaiprakash Power Ventures, unul dintre principalii furnizori de electricitate ai ţării, îşi vinde din active şi negociază cu creditorii pentru a evita un default după ce şi-a majorat datoriile de trei ori în ultimii şase ani.

În China, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, Kaisa Group, ameninţă că va plăti creditorilor doar câte 2,4 cenţi pentru fiecare dolar împrumutat deoarece activitatea companiei este blocată de anchetele anticorupţie şi de demisia în bloc a conducerii.

În Brazilia, producătorii de zahăr au fost loviţi de un val de falimente provocat nu doar de scăderea preţurilor zahărului, ci şi de datoriile în dolari americani. Moneda americană se scumpeşte pe zi ce trece în raport cu realul brazilian.

Anii de după criză în care Fed a ţinut dobânzile aproape de zero a încurajat companiile din economiile cu creştere rapidă să se împrumute în dolari deoarece această finanţare a fost mai ieftină decât creditele în moneda locală.

Până în septembrie 2014, astfel de credite luate în afara SUA totalizau 9.200 miliarde de dolari, cu 50% peste nivelul din 2009, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale.

Din vara anului 2013, când Fed a semnalat „marele exit“ al programului de achiziţii de active, dolarul s-a apreciat cu 25% în raport cu un coş care cuprinde cele mai folosite valute internaţionale.

„Acum, că s-a întărit şi dobânzile cresc, dolarul reprezintă un risc şi o provocare pentru multe pieţe emergente prin aceea că datoriile lor au devenit mai scumpe, mai împovărătoare“, a explicat Hung Tran, director executive al Institutului pentru Finanţe Internaţionale.

Problema pentru autorităţile din economiile emergente este de a înţelege gradul de expunere al sectorului corporate.

Companiile care sunt în principal exporatori ar putea naviga cu bine. Veniturile lor sunt în dolari şi în teorie pot ţine pasul cu majorarea costului serviciului datoriei în dolari.  În ceea ce priveşte România, 30% din exporturi se duc în spaţiul extracomunitar. Dar doar 3% din împrumuturi sunt în dolari.

Situaţia nu este deloc roz pentru companiile cu datorii dar care se concentrează mai ales pe piaţa internă, precum dezvoltatorii imobiliari şi furnizorii de utilităţi. Veniturilor lor sunt în moneda locală.

Însă ascensiunea dolarului şi deprecierea monedelor locale sunt o sabie cu două tăişuri. Chiar dacă firmele cu datorii au probleme, deprecierea face ca exportatorii să devină mai competitivi pe pieţele internaţionale. Cel puţin aceasta este teoria FMI-ului, care estimează că economiile emergente vor creşte cu 4,3% anul acesta, faţă de 2,4% pentru economiile avansate.

 

Caz special: dolarizarea Turciei

Economia Turciei, cândva una dintre cele mai dinamice dintre economiile majore, se confruntă cu pericolul dolarizării, adică al concentrării afacerilor pe dolar şi nu pe moneda locală, şi cu cel al reducerii producţiei sectorului industrial, care frânează creşterea şi desfiinţează locuri de muncă, scrie Hurriyet Daily News.

În lista monedelor ţărilor din grupul celor cinci mari economii „fragile“, deprecierea lirei turceşti faţă de dolar se remarcă în mod deosebit. De la începutul anului până pe 6 martie, rupia indiană s-a apreciat cu 1,5%. Randul sud-african a pierdut 4,1% din valoare, iar rupia indoneziană 4,5%. Doar deprecierea realului brazilian se apropie de cea a lirei.

Mai multe autorităţi interne şi internaţionale au asociat „hemoragia“ puternică a monedei turceşti cu presiunile făcute de preşedintele Recep Tayyip Erdogan asupra băncii centrale pentru reducerea dobânzilor.

În această situaţie investitorii cer prime de risc mai mari pentru a împrumuta Turcia, iar creşterea riscului a împins lira şi mai în jos.

Furtuna dolarizării creează multora insomnii, în special pe cei care au datorii externe (400 de miliarde de dolari). Două treimi din aceste datorii revin sectorului privat. Aproximativ 40% trebuie rambursat în 12 luni. Orice apreciere a dolarului se traduce prin piederi în lire.

Situaţia afectează negativ toate deciziile de investiţii sau cheltuieli, iar aceasta se vede poate cel mai bine în industrie, unde activitatea se restrânge din cauza slăbirii pieţei interne şi a exporturilor. În ianuarie, producţia de compurere, electronice, echipamente electrice şi optice s-a micşorat cu 9-12% faţă de decembrie. Analiştii cred că declinul va continua în următoarele luni.

 

Christine Lagarde, directorul genneral al FMI: „Aprecierea dolarului pune presiune pe băncile, pe firmele şi pe gospodăriile care s-au împrumutat în dolari, dar ale căroror active sunt în alte monede“

 
AFACERI DE LA ZERO