Febra studiilor de fezabilitate. Cum se ridică munţi de hârtii pe zeci de milioane de euro în timp ce reactoare şi hidrocentrale rămân pe machetă

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a semnat în februarie anul acesta un contract de 44.000 de euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect de 1 mld. euro. În 2008, compania, intrată anul acesta pentru a doua oră în insolvenţă, mai făcuse un studiu de fezabilitate pe care a plătit aproape 410.000 de euro. În total, Tarniţa are cel puţin 5 studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului de mediu, consultanţă pentru găsirea investitorilor, dar de 30 de ani nu s-a pus nicio cărămidă la acest proiect.

Hidroelectrica nu este însă sin­gu­rul exemplu, reactoarele 3 şi 4 fiind un alt proiect „co­pleşit“ de studii de feza­bi­lit­a­te. Consultanţii spun că ei şi-au făcut treaba, în timp ce companiile nu răspund.

WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica S.A.

La începutul acestui an, un contract în valoare de 14,5 milioane de lei (3,4 milioane de euro) semnat în 2010 între Hidroelectrica şi Deloitte Consultanţă s-a finalizat. La închiderea contractului, trebuia să existe o societate comercială pentru realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti şi o listă de investitori selectaţi. Investitori nu sunt, dar în februarie Hidroelectrica a mai atribuit două contracte, unul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru Tarniţa, în valoare de 44.000 de euro câştigat de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroener­getice Project De­ve­lop­ment, dar şi unul pentru evaluarea im­pac­tului asupra mediului, de 4.500 de euro, câş­tigat de Unitatea de Suport pentru Inte­gra­re, o companie din Cluj, potrivit anunţu­rilor de atribuire publicate pe site-ul e-licitaţie.

„Contractul dintre Hidroelectrica şi consorţiul format din Deloitte Consultanţă SRL – Banca Comercială Română – Hydro­china Zhongnan a fost semnat în 2010. La vremea respectivă a existat un comunicat de presă, iar informaţia este publică. Contractul a fost finalizat, iar Deloitte a furnizat ceea ce s-a angajat să furnizeze prin contract“, spun reprezentanţii Deloitte. Prin contract, trebuia selectaţi investitorii pentru acest proiect şi trebuia înfiinţată o societate comercială pentru realizarea hidrocentralei Tarniţa.
 

Uitaţi-vă pe site

„Informaţii despre stadiul execuţiei proiectului au fost postate pe www.tarnita-lapustesti.ro pe parcursul implementării proiectului. Alte detalii cu privire la contract reprezintă informaţii confidenţiale care fac obiectul contractului încheiat cu clientul“, au mai spus reprezentanţii Deloitte. În februarie, Hidroelectrica a mai semnat un contract cu Deloitte, de 88.000 de euro, pentru servicii de audit financiar.

Pe site-ul indicat de Deloitte se arată că prin contractul de 3,4 mil. euro s-au făcut, printre altele, analiza cadrului legis­la­tiv, analiza critică a unui vechi studiu de feza­bi­litate, elaborarea unui model financiar pentru centrală, dar şi marketingul proiec­tului.

Pe acelaşi site se mai arată că s-au făcut studii de fezabilitate în 1994, 1999, 2007, 2008. Acum se actualizează din nou un studiu de fezabilitate. Reprezentanţii Hidroelectrica nu au răspuns solicitării Ziarului Financiar.

Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta un profit net de 247 de milioane de lei (55 de milioane de euro), de 3,6 ori mai mic faţă de câştigul record de 910 milioane de lei de anul trecut, şi spune că reducerile de personal vor continua după ce de la prima intrare în insolvenţă, în iunie 2012, compania a renunţat la peste 1.100 de oameni. Repre­zentanţii companiei au declarat recent că încearcă să găsească finanţări pentru mo­der­nizarea marilor hidrocentrale din porto­foliu.

Tarniţa nu este însă singurul proiect care stă sub mormane de studii realizate fără a face progrese vizibile în ultimii ani.

Studii de 30 mil. euro pentru reactoare

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă iniţial trebuia să coste 2 miliarde de euro, apoi au ajuns la 4 miliarde de euro, pentru ca în final, după un nou studiu de fezabilitate să ajungă la 6,5 miliarde de euro, sunt un alt exemplu.

Potrivit datelor de pe e-licitaţie, din 2009 şi până în 2012 EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4, a cheltuit 30 de milioane de euro pe consultanţă sau studii de fezabilitate. Reprezentanţii Energo­Nuclear nu au putut fi contactaţi.

Ultimul studiu de fezabilitate, cu o valoare de aproape 381.000 de euro, a fost elaborat de Ernst&Young, iar potrivit acestuia cele două reactoare ar trebui să coste 6,5 miliarde de euro.

Peste 4 mil. euro s-au dus la Royal Bank of Scotland în 2010 pentru ser­vicii de con­sul­tanţă financiară, circa 8 mil. euro au fost înca­saţi de Tractebel En­gineering pentru servicii de inginerie, iar 8,5 mil. euro au intrat în con­tul Atomic Energy of Ca­nada pentru consul­tanţă în domeniul se­curităţii nucleare. Re­pre­zentanţii Nuclear­elec­trica nu au răspuns solici­tării ZF.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sunt în căutarea unui investitor în contextul în care toate grupurile energetice interesate de acest proiect s-au retras. Este vorba despre CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania), GDF SUEZ (grup franco-belgian), Iberdrola (Spania) şi ArcelorMittal Galaţi. Hidrocen­trala Tarniţa-Lăpuşteşti şi cele două reac­toa­re noi de la Cernavodă sunt cele mai mari proiecte energetice ale României, incluse în pro­gramul de guvernare al pre­mierului Ponta. Îm­preună au o valoare de 7,5 mld. euro.