Introducerea unei taxe pentru anumite categorii de alimente nu are ca efect îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, stimularea unei alimentaţii echilibrate că urmare a acestei măsuri fiind ineficientă, aşa cum s-a demonstrat în ţările care au aplicat taxe similare, arată Romalimenta.
Federaţia Patronala Română din Industria Alimentară consideră că suprataxarea băuturilor cu zahăr prezintă câteva deficienţe majore.
Existenţa unor taxe similare în câteva state ale lumii, puţine dealtfel, nu este în sine o probă că acest mecanism functionează, de multe ori impactul negativ fiind trecut sub tăcere. Fără excepţie, guvernele în cauza au motivat suprataxarea exclusiv pe raţiuni ale protecţiei sănătăţii consumatorilor, cu atât mai mult cu cât fondurile colectate sunt destinate sistemului medical.
„În realitate, nobleţea guvernamentală ascundea stângaci lăcomia şi incompetenţa unei administraţii lipsită de viziune, incapabilă de a gestiona un buget şi de a propune politici publice care să rezolve cauzele şi nu simptomele. Sperăm că nu şi acum. Cu această speranţa, dublată de cea a unor necesare consultări înainte că măsură să fie pusă în practică, Romalimenta menţionează că: Informarea corectă a consumatorilor, inclusiv prin programe educaţionale, nu taxarea suplimentară a unor alimente, este eficientă în promovarea unui stil de viaţă sănătos”, comentează Romalimenta.
Nu există alimente bune sau rele, sănătoase sau nesănătoase, cum greşit se vehiculează adesea, ci doar diete echilibrate sau, din contra, dezechilibrate, aşa cum arată inclusiv documente ale Comisiei Europene. Alimentele de pe piaţă sunt alimente sigure, controlate şi fiecare îşi are rolul sau într-o dietă corelată cu cerinţele nutriţionale ale organismului, cu activitatea fizică a fiecăruia.
Membrii Romalimenta întreprind acţiuni concrete de reducere a conţinutului de sare, zahăr şi grăsimi din produsele lor. Există în acest sens, încă din 2011, angajamentul industriei în cadrul Planului naţional de acţiune împotrivă bolilor netransmisibile, angajament pe care industria alimentară îl continuă şi îl extinde, în cadrul Protocolului de colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Astfel, în mai 2018 a fost reactualizat “Protocolul de colaborare dintre Ministerul Sănătăţii şi Romalimenta privind promovarea unui stil de viată sănătos prin controlul aportului caloric şi reducerea consumului de sare, zahăr adăugat şi grăsimi saturate şi trans în rândul populatiei”, ocazie cu care au fost comunicate rezultatele actuale şi planurile de continuare a reformulării în diferite segmente ale industriei alimentare.
Suprataxarea unor alimente este în detrimentul populaţiei şi are efecte economice şi sociale negative şi orice măsură menită să afecteze accesul la alimente, care nu este fundamentată ştiinţific, este discriminatorie prin definiţie, apreciază organizaţia.
Impunerea unei taxe pe alimente este incorectă pentru că ea penalizează pe toată lumea, indiferent de stilul de viată şi obiceiurile de consum alimentar.
În contextul programului guvernamental actual, impunerea de noi taxe este total inoportună, această masură având un impact negativ asupra creşterii economice planificate.
La nici patru ani de la mult-aşteptată reducere a TVA la alimente, introducerea de supra-taxe în industria alimentară este ilogică şi va afecta serios puterea de cumpărare a populaţiei, în special a acelor categorii sociale cu venituri medii si mici.
Suprataxarea va avea un impact negativ asupra agriculturii şi industriei alimentare româneşti si va duce la scãderi considerabile ale impozitelor si contribuţiilor producătorilor afectaţi la bugetul de stat, ca şi ale celor din sectoarele cu care aceştia au relaţii economice (furnizori, distribuitori, etc), precum si la diminuarea producţiei şi implicit reducerea numărul de locuri de muncă.
O taxã suplimentarã impune costuri administrative adiţionale atât pentru guvern, cât şi pentru mediul de afaceri. În concluzie, în schimbul unor încasãri suplimentare la buget, suprataxarea va aduce consistente scumpiri ale alimentelor în cauzã, cu efecte directe asupra nivelului de trai (recent, Eurostat confirmând locul 1 pe care il ocupã românii in UE, ca pondere a cheltuielilor cu alimentele) şi, economic, asupra sectorului agroalimentar, vital pentru România.
„Gravitatea problemei constã nu doar in afectarea bãuturilor cu zahãr, cum se susţine acum. Greu este “prima datã”; mâine ni se va spune cã trebuie scumpite pâinea, lactatele, mezelurile, pentru cã au sare, poimâine cã uleiul are grãsimi, sau (revenind) şi mierea are zahãr, astfel cã, in scurt timp, vom realiza cã sãracii Europei mãnâncã cel mai scump”, arată organziaţia patronală.
Guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare. Taxa ar urma să fie introdusă din septembrie şi ar mări preţul litrului de băutură răcoritoare cu circa 1 leu. Măsura face parte dintr-un pachet de măsuri care mai prevede creşterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiază funcţionarii.
Măsura este iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi este aplicată de Ministerul Finanţelor. Băuturile cu un conţinut de zahăr între 5 şi 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru. Băuturile cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.
Autorităţile estimează la circa 80 de litri pe român consumul mediu anual de băuturi răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr.
