• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
ZF 24

Finanţarea sferei publice europene

Finanţarea sferei publice europene

Autor: Dan Luca

06.01.2015, 14:28 273

Dezbaterile privind “sfera publică” şi existenţa sa gravitează în jurul diverselor ipoteze apărute pe această temă, fie bazate pe particularităţile contextului istoric şi social al perioadei de timp luate în discuţie. Existenţă sferei publice nu este numai o condiţie a societăţilor democratice, ci şi un instrument esenţial care să facă auzită vocea cetăţenilor, o dovadă a recunoaşterii şi legitimităţii instituţiilor administrative, a instituţiilor UE, dacă ne referim la spaţiul european.

Este des adusă în discuţie teoria filosofului John Dewey, dar şi cea a jurnalistului Walter Lippmann. Dacă primul consideră că cetăţenii ar trebui să continue să participe la afacerile publice şi să caute legitimitate pentru propriile opinii, Lippmann susţine viziunea tratată şi de Habermas, (cea a sferei publice burgheze), unde numai oamenii bine educaţi şi informaţi – ”experţii” – ar trebui să aibă oportunitatea de a se face auziţi în spaţiul public. Habermas plasează apariţia sferei publice la începutul secolului Luminilor, ca o consecinţă a dezvoltării treptate a relaţiilor de tip capitalist.

Deficitul de comunicare de azi, generează deficitul de legitimitate, afectând democraţia. John Dewey spunea ca numai prin comunicare "Marea Societate creată de abur şi electricitate" se poate transforma într-o "Mare Comunitate". Mai clar, despre ce este vorba? Ce ar putea fi azi această “Mare Comunitate?” Nu este suficient ca politicile comune să fie instituţionalizate la Bruxelles, iar cetăţenii europeni să influenţeze aceste politici prin alegerea unui parlament în care sunt reprezentate diferitele fracţiuni. Dacă vrem ca toţi cetăţenii să fie în postura de a-şi exercita dreptul de vot şi, în acest proces, să-şi dezvolte un simţ al solidarităţii, trebuie ca procesul european de luare a deciziilor să devină transparent şi accesibil în sferele publice naţionale.

Constatãm cã pe fondul preocupărilor pentru reducerea efectelor crizei financiare care afectează piaţa europeană, au apărut intense dezbateri privind viitorul instituţiilor europene şi legitimitatea actualelor structuri comunitare. Peste 10 ani Uniunea Europeană va arăta diferit, total diferit de ceea ce este în prezent, iar strategia se negociază acum, atât la Bruxelles, cât şi în principalele capitale europeane. Etienne Davignon, unul dintre “părinţii Europei”, sublinia recent:  “trebuie să existe schimbări instituţionale pentru ca statele membre să respecte obiectivele lor morale faţă de UE, să accepte în special suveranitatea partajată”.

Piaţa internă este ceea ce ţine UE împreună, şi avem nevoie de o UE puternică pentru actuala situatie geo-politică mondială. Există o tendinţă ca ţările care contribuie la bugetul UE ca şi “finanţatori” să coordoneze şi “regulile” la nivelul UE. Germania e mare. E mare putere economică şi politică. Iar dacă mai avea îndoieli cineva până acum câţiva ani, criza economică a ultimilor ani nu mai lasă loc interpretărilor.

Deşi s-a insistat mult de slaba absorbţie a fondurilor europene, cu argumente întemeiate, totuşi, lucrurile se mişcă în ultima vreme în România. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă, într-adevăr, soluţia pentru modernizarea României. Merită spuse aceste lucruri, într-un moment în care euroscepticismul câştigă teren, inclusiv în România. Şi ar mai fi ceva de spus, de data aceasta euroscepticilor din vestul Europei: de banii alocaţi României şi, în general, Europei de Est, au beneficiat în egală măsură şi statele net contributoare la bugetul Uniunii. Conform unui studiu polonez, din fiecare euro alocat politicii de coeziune în ţările grupului de la Vişegrad, circa 46 de eurocenţi se întorc către vechile state membre, îndeosebi prin intermediul sistemelor de achiziţii.

 

Dan LUCA este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles şi fondator al GrupRomânia Bruxelles. Este autorul a trei cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Deţine un doctorat în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi e profesor asociat la facultăţi de profil din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.

 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: