ZF 24

Fiscul îşi ia inima în dinţi şi publică formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri pentru bogaţi. Ce trebuie să declare persoanele investigate de autorităţile fiscale

Fiscul îşi ia inima în dinţi şi publică formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri pentru bogaţi. Ce trebuie să declare persoanele investigate de autorităţile fiscale

Autor: Anelis Baciu

28.08.2013, 00:06 2844

Persoanele cu venituri mari din România va trebui să depună la Autoritatea Fiscală o declaraţie de patrimoniu şi venituri ale cărei elemente au fost detaliate într-un proiect de ordin publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe la începutul acestei săptămâni. Declaraţia de patrimoniu şi venituri a fost introdusă prin Ordonanţa 8/2013, iar depunerea formularului se face de către persoana investigată de Fisc la solicitarea acesteia şi numai în cazul în care Fiscul va constata discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate.

Hotărârea vine în contextul în care în România s-a angajat să verifice în mod special averile celor mai bogaţi oameni din România.

„Proiectul face referire la procedura de specială de verificare a averii persoanelor fizice, care a fost instituită începând cu 1 ianuarie 2011. Verificarea se desfăşoară în două etape. Are loc mai întâi o verificare netransparentă a averii, de care contribua­bilul nu ştie, în care Fiscul face o analiză de risc, în baza căreia se determină persoanele care trebuie verificate. Acestora li se so­licită apoi depunerea unei declaraţii de patrimoniu şi venituri. În a doua etapă persoanei inves­tigate i se cer explicaţii cu privire la neregulile identificate, urmând apoi să se închidă cazul“, a declarat Emilian Duca, consultant fiscal.

Declararea tuturor bunurilor mobile şi imobile, a poliţelor de asigurare, cu excepţia asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA), dar şi a cheltuielilor personale mai mari de 10.000 de lei sunt câteva dintre rubricile pe care Ministerul Finanţelor Publice le-a introdus în proiectul de ordin al ministrului de finanţe privid modelul declaraţiei de patrimoniu şi venituri.

Totodată, Finanţele vor să ştie ce tipuri de venituri, impozabile sau scutite de la plata taxelor, realizează contribuabilul. Un alt element care trebuie declarat sunt cheltuielile personale şi cele cu persoanele aflate în întreţinere dacă acestea depăşesc 10.000 de lei, însă specialiştii au reţineri în ceea ce priveşte declararea şi evaluarea corectă a acestora.

„Orice persoană fizică care ajunge subiect al unei investigaţii a Autorităţii Fiscale va fi obligată să depună o astfel de declaraţie. Se face o analiză de risc, iar în cazul în care se descoperă nereguli persoana investigată trebuie să depună o astfel de declaraţie“,  a afirmat Oana Mănuceanu, managing director al firmei Schoenherr Tax Bucharest.

Legea prevede ca formularul să fie depus la Fisc fie în 15 zile, dacă solicitarea decla­raţiei are loc în perioada verificării, fie în termen de 60 de zile, în cazul în care soli­ci­ta­rea documentului de către autorităţi are loc oda­tă cu comunicarea avizului de verifi­ca­re. Nedepunerea acestei declaraţii de patri­mo­niu în termenul prevăzut de Codul de pro­ce­dură fiscală se sancţionează cu o amendă cuprinsă între 10.000 de lei şi 50.000 lei.

Proiectul de ordin al gu­vernului privind mo­de­lul declaraţiei de patri­moniu şi venituri face parte din procesul mai larg de creare a instru­men­telor pentru aplicarea metodelor de verificare a persoanelor fizice. Tot anul acesta a mai fost publicat şi Ordinul nr. 393/2013 - pri­vind apro­barea modelului şi conţi­nu­tului for­mu­larelor şi documentelor utilizate în activi­tatea de verificare fiscală a persoanelor fizice.

Specialiştii sunt sceptici însă în ceea ce priveşte eficienţa declaraţiei de patrimoniu şi venituri propuse de minister şi supuse dezbaterii publice ieri.

„Este discutabilă eficienţa unei astfel de metode, pentru că introduce elemente subiec­tive care pot fi greu verificabile, în cazul chel­tuielilor personale de exemplu. Declaraţia de patrimoniu şi venituri nu este ceva nou, documentul se află în discuţii din 2010. Practic, reglementează o procedură şi creează cadrul pentru aplicarea legislaţiei existente. Formularul poate fi folosit în relaţiile cu oricare persoană fizică, spre deosebire de declaraţia de avere, care este utilizată în cazul persoanelor cu funcţii publice“ , a comentat Mănuceanu.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013

AFACERI DE LA ZERO