Finanţarea din direcţia IFN-urilor rămâne preponderent către companii, aproape 80% mergând în această direcţie, dar în ultimul timp finanţarea către populaţie a căpătat accente mai mari, a declarat Florian Neagu, Director Direcţia de stabilitate financiară a BNR în cadrul conferinţei ALCCR – UN NOU NUME, ACELEAŞI VALORI
”Dacă adunăm cele cinci componente care formează sectorul financiar nebancar, respectiv IFN-urile, piaţa de asigurări, fondurile de pensii, fondurile de investiţii şi celelalte, avem aproape 20% din PIB total active. Suntem pe ultimul loc în Europa, la fel ca la intermedierea bancară. Partea bună este că, într-adevăr, este spaţiul mare de creştere. Partea bună, dacă pentru sectorul bancar, de la an la an, vedem o diminuare a activităţii, ce a întâmplat şi anul acesta, cel puţin pe sectorul financiar nebancar avem în continuare creştere, atât pentru IFN-uri, cât şi pentru fondurile de pensii, dar şi celelalte”
Ce a mai declarat Florian Neagu:
► În Europa, sectorul financiar nebancar a depăşit sectorul bancar, şi cel mai probabil aşa va rămâne, iar perspectivele de dezvoltare aici sunt. Faptul că şi în România vedem asemenea evoluţii, e adevărat oarecum timide, nu face decât să sperăm că dinamicele viitoare vor fi mai ample.
►Pe cifre, dacă în 2008 activele sectorului în echivalent cifre iunie 2025 erau undeva pe la 70 şi ceva de miliarde lei, în prezent tot cam pe acolo sunt. Eu sper să fie închiderea unui ciclu şi viitorul să arate dezvoltări semnificative, aşa cum vedem şi în Uniunea Europeană
►Finanţarea din direcţia IFN-urilor rămâne preponderent către companii. Aproape 80% în această direcţie merge. În ultimul timp finanţarea către populaţie a căpătat accente mai mari.
►În aceste condiţii, ponderea creditului acordat populaţiei s-a majorat în total cu vreo 3-4 puncte procentuale de la an la an. Dar cu toate acestea, la fel când ne uităm la rolul IFN-urilor în cadrul ansamblului sistemului financiar şi prin raportare la economie, e în scădere. Există potenţial semnificativ de majorare.
►Un lucru pe care am început să-l monitorizăm tot mai amplu şi anume creditarea tot mai largă pe care băncile o dau IFN-urilor în valută. Dacă acum vreo 10 ani ponderea majoritară era în lei, avem o evoluţie exponenţială a finanţărilor în valută. Am mai trăit această poveste în 2008 şi a fost mai dificil de gestionat. Ar fi bine să nu repetăm aceleaşi probleme. De asemenea, din nou, în cazul unor evoluţii nefavorabile, partea de creditare în valută posibil să fie prima afectată.
►Ne dorim o economie cu valoarea adăugată cât mai mare şi cu inovaţie cât mai grea. Pentru asta, ca finalitate, ar fi să vedem firmele din domeniile medium-high-tech, high-tech ar fi Pharma, industria aeronautică, medium-high-tech, auto. High-tech şi medium-high-tech în creştere semnificativă. Linia galbenă, cine are ochii foarte buni pe RP Graphic.
►De asemenea, dorim să vedem tehnologia cunoaşterii tot mai amplă în economie şi bilanţurile IFN-urilor şi ale băncilor. Este IT-ul, un exemplu, bar albastră. Când ne uităm în portofoliile IFN-urilor, dar şi ale băncilor, este cam aceeaşi poveste.
►Ne-am dorit o diversificare mai bună şi, de asemenea, o orientare mai mare către aceste domenii.
►Întrebarea rămâne cum reuşim să ne atingem acest obiectiv de a avea o economie cu valoare adăugată mai mare şi cu inovaţie mai mare, uitându-ne ce se finanţează concret în bilanţurile IFN-urilor şi ale băncilor.
► La companii ştim deja, majoritar este creditul în valută.
►Şi acest lucru ridică problema în ce măsură cei care obţin credit în valută sunt şi acoperiţi de acest risc valutar. Este adevărat că, faţă de modul de business al băncilor, în cazul IFN-urilor şi în special celor de leasing, sunt anumite elemente care mai diminuează din riscuri, dar, cu toate acestea, cred că merită să ne asigurăm că nu creem vulnerabilităţi significative în sistem.
►De altfel, când ne uităm la rata creditelor neperformante pe monede, linia roşie este neperformanţa în valută şi linia albastră în lei.
►E adevărat, NPL-urile pe valută rămân sub cele în lei, dar poate să fie şi un efect de bază, pentru că atunci când volumul de credit în valută este acela în special care creşte, rata NPL te poate păcăli şi ne uităm cu atenţie în această direcţie, pentru că volumul de credite neperformante în valută acordate de IFN-uri pentru companii a crescut an la an 45%. Ceea ce din nou e un nou semnal de a fi precauţi în activitatea de creditare în această direcţie. La populaţie e aproape exclusiv în lei finanţarea.
►Un lucru care mai atenuează din riscurile menţionate este că sănătatea financiară a firmelor finanţate de IFN-uri rămâne bună. Pe ultimele date pe care le avem, sănătatea financiară a firmelor din portofoliul IFN-urilor este uşor mai bună decât cea din portofoliul băncilor şi peste media din economie. Majoritatea relativă a finanţării se duce către servicii şi comerţ. Pe locul 3 avem agricultura şi aici avem lucruri care încep să se deterioreze.
►Avem 200 si ceva de mii de forme au capitaluri negative, deci nu indeplinesc cerinţa legală de a avea o firmă. Nu pot fi finanţate. Suntem pe primul loc la crediarea prin credit comercial. Când vor să îşi crească businessul la asta apelează.
►Şi firmele preferă să aducă bani de acasă pentru finanţare, de la acţionari. Şi sumele nu sunt mici când ne uităm la valoarea creditului adus de acţionari, faţă de cel luat de la bănci.
►Din analize BNR, nu este nicio surpriză creşterea NPL-urilor. NE aşteptam să crească. Aceelaşi lucru se întâmplă şi pe plan european, se aşteptau să crească semnificativ, după toate şocurile din utimii ani. Nu s-a întâmplat pe cât ne rapid ne aşteptam. Ne aşteptăm să crească creşterea. E normal când economia încetineşte, ca unele firme să gâfâie. E important să ai suficiente rezerve pentru a acoperi astfel de evoluţii. Cred că suntem bine.
