Inegalităţile care există la nivelul populaţiei României în zona de venituri şi averi au crescut, de la aderarea României la Uniunea Europeană, într-un ritm mai alert decât în ţările occidentale. Astfel, pentru a converge către nivelul mediu din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inegalităţile sociale România are nevoie de un proiect de ţară care să vină cu reconfigurarea sistemului de impozitare şi a rolului angajatului în guvernanţa unei companii, este de părere economistul Florin Luca.
„Toate acestea (inegalităţile - n. red.) pot fi reduse printr-o regândire în profunzime a sistemului de impozitare şi o repoziţionare a rolului salariaţilor în sistemul de guvernanţă al companiilor. Sistemul de impozitare de tip progresiv a fost implementat cu succes în Statele Unite şi Europa Occidentală de la Primul Război Mondial până în anii ‘80. În ţări precum Germania sau Suedia salariaţii deţin până la 50% din locurile din consiliile de administraţie ale companiilor mari. Este o formă de capitalism participativ foarte eficientă în reducerea inegalităţilor. Aceasta este flacăra în jurul căreia se poate construi şi în România un proiect de ţară destinat reducerii inegalităţilor şi a decalajelor faţă de Uniunea Europeană“.
Economia românească, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a crescut cu un ritm mai alert decât media europeană, iar decalajul din punctul de vedere al PIB per capita dintre indicatorii din România şi media UE a scăzut semnificativ. Florin Luca spune că, pentru a vedea convergenţa reală la standardele de viaţă ale Uniunii Europene, situaţia socio-economică trebuie analizată în detaliu, inclusiv în zona veniturilor şi averilor populaţiei.
„Situaţia unei ţări trebuie însă analizată şi în detaliu. Dincolo de cifrele brute oferite de principalii indicatori macroeconomici, de diferenţele la nivelul companiilor (unde IMM-urile rămân defavorizate) şi pe linie de putere de cumpărare între Bucureşti / Ilfov, cele câteva zone dezvoltate din Transilvania şi restul regiunilor din ţară, despre care s-a scris şi discutat în spaţiul public, trebuie să analizăm inegalităţile ce există la nivelul populaţiei pe linie de venituri şi avere / patrimoniu.“
Astfel, continuă el, trebuie analizat ce procent din venituri şi averi se concentrează la acel 1% sau 10% din populaţie care are veniturile cele mai mari şi cât revine populaţiei care are 50% din veniturile cele mai mici.
„Vom vedea că «diavolul apare în detalii», atunci când identificăm de exemplu cât din totalul masei salariale / veniturilor şi averilor se concentrează la 1% şi respectiv 10% din veniturile cele mai mari şi cât din totalul veniturilor şi averilor mai revine populaţiei care are 50% din veniturile şi averile cele mai mici.“
Florin Luca mai spune că majorarea inegalităţilor din acest punct de vedere este un fenomen prezent în toate ţările din fostul bloc comunist, iar fenomenul are ca primă cauză politicile economice care au favorizat transferul de capital dinspre stat către o categorie privilegiată a populaţiei.
„Comparaţia faţă de standardele europene trebuie să pornească şi de aici. Vom avea astfel surpriză să constatăm că inegalităţile în România au crescut într-un ritm mai accelerat decât în ţările occidentale ale Uniunii Europene. Este un fenomen specific majorităţii ţărilor din fostul bloc comunist, care au avut după căderea Zidului Berlinului politici economice de stimulare a transferului de capital dinspre stat către o pătura favorizată a populaţiei.“
