Guvernul a ajuns la un acord la nivel tehnic cu FMI, iar programul rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună, însă relaxarea fiscalităţii în acest an prin reducerea constribuţiilor sociale este „în ceaţă“, discuţiile pe această temă urmând să fie reluate în vară în funcţie de evoluţia încasărilor bugetare.
„România are o povară fiscală foarte mare pe muncă. Guvernul are ca obiectiv acordarea de facilităţi pentru a stimula înfiinţarea de noi locuri de mun-că. Şi reducerea CAS ar putea contribui la atingerea acestui obiectiv. Reducerea contribuţiilor sociale va fi analizată, iar discuţiile pe această temă vor fi reluate în cursul verii“, a declarat ieri Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI, la conferinţa de la finalul misiunii de evaluare.
Ea a explicat că este necesară o analiză astfel încât reducerea CAS să fie neutră din punct de vedere bugetar şi să nu aibă un impact pe termen lung asupra bugetului de pensii. „Rezultatul analizei nu poate fi dat în 2-3 săptămâni. În vară vom discuta despre acest subiect.“
În bugetul pentru 2014 nu au fost incluse diminuări ale contribuţiilor sociale, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor.
Cu toate că relaxarea fiscalităţii este incertă, atât FMI cât şi Comisia Europeană estimează o creştere a economiei româneşti cu 2,2% în acest, evoluţie care ar urma să fie susţinută şi de cererea internă.
Creşterea salariului minim, a pensiilor şi a salariilor unor categorii de bugetari va contribui la furnizarea de resurse suplimentare pentru consum şi, implicit, pentru creşterea PIB, alături de creşterea încrederii, în opinia FMI. În plus, ar putea să se înregistreze o redresare a creditării, având în vedere scăderea dobânzilor la lei. La acestea se adaugă şi programul convenit cu guvernul pentru a ajuta persoanele cu venituri medii să îşi restructureze creditele, aceştia urmând să aibă la dispoziţie mai mulţi bani pentru consum.
Bugetul aprobat de autorităţi pentru 2014 este în concordanţă cu ţinta de deficit de 2,2% din PIB, iar amânarea pentru o perioadă a implementării accizelor la carburanţi va fi compensată prin „îngheţări“ pe partea de cheltuieli, a spus şefa misiunii FMI.
Negocierile cu FMI şi Comsia Europeană au vizat prima şi a doua evaluare a celui de-al treilea acord stand-by preventiv, în condiţiile în care accizele la carburanţi au determinat tensiuni politice interne şi au condus la amânarea încheierii primei evaluări a acordului.
Preşedintele Traian Băsescu a refuzat la finalul anului trecut să semneze memorandumul cu FMI care ar fi încheiat prima evaluare a acordului, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi. Preşedintele a continuat să-şi exprime şi la misiunea din acest an a FMI dezacordul faţă de această măsură.
În cele din urmă, „soluţia“ la care au ajuns autorităţile în urma negocierilor cu FMI a fost excluderea creşterii accizelor la carburanţi din memorandumul cu Fondul şi menţinerea acestei măsuri doar în Codul Fiscal şi în buget. Scrisoarea de intenţie şi memorandumul sunt analizate de Board-ul FMI doar atunci când există acordul preşedintelui ţării.
Veniturile prevăzute iniţial în buget din taxa specială pentru carburanţi au fost de circa 2,4 mld. de lei, iar în urma suspendării aplicării pe trei luni apare un gol de 600 mil. lei la buget.
Care sunt concluziile misiunii FMI conduse de Andrea Schaechter cu privire la:
Evoluţia economiei şi îndeplinirea ţintelor
Pentru 2014 preconizăm o creştere economică de 2,2%, cererea internă urmând să se consolideze pe fondul suportului acordat prin politicile care vor fi implementate, precum şi ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor europene şi a creşterii încrederii. Creşterea economică va fi mai mică decât cea de anul trecut, urmând să fie alte sectoare, cu excepţia agriculturii, care vor juca un rol important.
Suntem optimişti că se vor crea noi joburi. Mă aştept la crearea de noi locuri de muncă în sectoare precum cel al producţiei şi cel al serviciilor.
Bugetul din acest an este un buget al investiţiilor. Una dintre priorităţi este îmbunătăţirea infrastructurii. Creşterea absorbţiei fondurilor europene poate să impulsioneze creşterea.
Deficitul de cont curent va rămâne în continuare între 1 şi 1,5% din PIB, contribuind astfel la poziţia externă a României care a ajutat la depăşirea recentelor presiuni din pieţele emergente.
Patru din cele cinci criterii de performanţă au fost atinse de autorităţi la sfârşitul anului trecut. A fost ratată ţinta privind arieratele companiilor de stat. Aveţi 240 de companii de stat şi nu puteţi să aşteptaţi foarte mult pentru a le restructura.
S-a înregistrat o încetinire a progreselor în reducerea arieratelor companiilor de stat; au fost demarate acţiuni corective care includ transferuri bugetare şi măsuri de restructurare; urmează să fie definit un plan de acţiune pentru reducerea sustenabilă a arieratelor pe termen mediu.
Amânarea pentru o perioadă a implementării accizelor la carburanţi va fi compensată prin îngheţări pe partea de cheltuieli.
Sistemul bancar şi inflaţie
Politica monetară continuă să fie relaxată, ceea ce s-a tradus printr-o reducere considerabilă a dobânzilor pe segmentul creditării. În combinaţie cu programele guvernamentale de garantare, acest lucru ar trebui să permită o revenire modestă a creditării în lei.
Nivelul creditelor neperformante a continuat să crească, însă acestea au fost acoperite de provizioane mai mari constituite de bănci. BNR monitorizează această evoluţie. Nu avem motive de îngrijorare privind stabilitatea sistemului bancar.
Sectorul bancar dispune în continuare de capital confortabil, precum şi de lichidităţi şi rezerve de provizionare, în ciuda presiunilor legate de calitatea activelor.
Guvernul are în vedere acordarea unui credit fiscal pentru persoanele care îşi restructurează creditele astfel încât să lase clienţilor la dispoziţie mai mulţi bani pentru stimularea consumului. Propunerea privind scăderea ratelor la bănci a venit din partea guvernului. Este un program opţional. Oferă clienţilor oportunitatea de a discuta cu băncile pentru a schimba scadenţarul de plată a împrumuturilor. Detaliile trebuie discutate cu băncile, care vor juca un rol major. Băncile trebuie să decidă cu mare atenţie în cazul fiecărei persoane împrumutate.
Inflaţia este prevăzută să scadă în continuare în prima jumătate a anului 2014, iar în a două parte a anului va reveni în partea superioară a intervalului ţintit de BNR.
Privatizări şi reforme structurale
Finalizarea ofertelor publice iniţiale în cazul companiilor de stat se desfăşoară conform planurilor. În acest an sunt aşteptate listările la bursă ale Hidroelectrica, Electrica şi Complexului Energetic Oltenia.
Sectorul energetic este unul strategic şi reprezintă o modalitate de a atrage investiţii străine. În cazul Hidroelectrica este vorba de o participaţie mică care va ajunge la bursă, respectiv 15%, ceea ce reprezintă un pas mic pentru a deschide compania către investitorii privaţi. Obiectivul principal al acestor listări este asigurarea finanţării şi a transparenţei. România poate să devină exportator de energie.
Reforma reglementărilor în sectoarele energie şi transporturi va continua, ca şi procesul dereglementării preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, conform planului stabilit. România şi-a respectat angajamentele în privinţa dereglementării. Pentru energia electrică piaţa a fost deja dereglementată pentru consumatorii noncasnici la începutul anului, cum era prevăzut. La gaze dereglementarea va fi realizată în iulie, mai devreme decât era estimat.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014
