Fondurile de obligaţiuni, printre cele mai populare tipuri de fonduri mutuale graţie riscului redus, au raportat randamente de până la 8,3% în ultimele 12 luni, peste câştigul adus de dobânzile bancare de circa 4,5%.
Exodul economiilor din depozitele bancare, cauzat de scăderea accelerată a dobânzilor bancare, a avut ca destinaţie principală fondurile de obligaţiuni, care în ultimul an au atras peste 2,5 miliarde de lei de la români. În prezent, peste 144.000 de investitori au economii de 7,5 mld. lei în fondurile de obligaţiuni.
Economiile plasate în fondurile de obligaţiuni au obţinut câştiguri cuprinse între un maxim de 8,3% în ultimul an, atins de fondul ING IR Bond Fund, şi un plus de 3,7% atins de fondul BRD Obligaţiuni. Un depozit deschis în iulie 2013 ar fi adus o dobândă de circa 4,5% pe an, însă în prezent dobânzile au scăzut sub pragul de 3% pe an. Randamentul mediu obţinut de cele opt fonduri de obligaţiuni a fost de 5,5% în perioada cuprinsă între 31 iulie 2013 şi 31 iulie 2014. Spre deosebire de depozitele bancare, fondurile mutuale nu garantează randamentele şi nici investiţia iniţială.
Fondul de obligaţiuni al ING investeşte în instrumente cu venit fix denominate în principal în lei. La finalul lunii iunie, cele mai mari investiţii ale fondului erau titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor, cu o pondere de 13% din active de peste un miliard ale fondului. Aceste titluri de stat sunt remunerate cu o dobândă de 6,7% şi au scadenţa în 2017.
Pe locul secund se situează fondul Carpatica Obligaţiuni, cu un plus de 6,1% în ultimele 12 luni. Cele mai mari investiţii ale fondului sunt obligaţiunile emise de Primăria Bucureşti, denominate în euro, cu o pondere de 10% din activele de 34 milioane de lei ale fondului.
Cel mai mare fond mutual de pe piaţa locală, Erste Bond Flexible, cu active de 6,4 miliarde de lei, a marcat un randament de 5,85% în ultimele 12 luni, fiind al treilea clasat.
Cele mai mari investiţii ale fondului sunt titlurile de stat denominate în euro, care deţin o pondere de 25% din activele fondului.
Majoritatea randamentelor aduse de fondurile de obligaţiuni sunt peste depozitele bancare, în principal graţie faptului că aceste fonduri au în portofoliu titluri de stat şi obligaţiuni corporative cumpărate în anii trecuţi, care sunt remunerate cu dobânzi mai bune decât cele actuale. Mai mult, performanţele fondurilor de obligaţiuni sunt valori nete, din care au fost scăzute comisioanele de administrare, în timp ce dobânda la depozite nu a fost ajustată cu comisioanele bancare. Un plus de ajutor pentru fondurile de obligaţiuni a venit şi din partea scăderii randamentelor la titlurile de stat. Atunci când scad randamentele la titluri are loc o creştere a preţului titlurilor şi astfel fondurile câştigă din diferenţa de preţ. Însă este de aşteptat că randamentele la titlurile de stat să înceapă să crească, fapt care va avea un impact negativ pentru că va scădea preţul titlurilor.
Fondurile de obligaţiuni, graţie dimensiunii mari a activelor, de peste 7,5 miliarde de lei, au ajus printre cei mai mari investitori în titlurile de stat româneşti, mobilizând astfel economiile populaţiei pentru a finanţa deficitul bugetar. Fondul de obligaţiuni Erste Bond Flexible are în portofoliu titluri de stat în valoare de 3,7 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai importanţi investitori locali în astfel de instrumente.
