ZF 24

FT: S-ar putea să ne îndreptăm spre o lume postdolar

FT: S-ar putea să ne îndreptăm spre o lume postdolar

Autor: Bogdan Cojocaru

02.06.2020, 16:35 6752

ErODAREa continuă a încrederii în politicile americane ar putea avea un impact asupra supremaţiei dolarului, scrie Rana Foroohar, comentator la Financial Times.

Globalizarea fără limite a luat sfârşit. Este o declaraţie controversată din motive evidente, de la schimbările post-pandemie din lanţurile internaţionale de aprovizionare complexe până la decuplarea SUA de China. Este greu de imaginat o resetare la mentalitatea neoliberală din anii 1990, chiar dacă Joe Biden câştigă alegerile prezidenţiale din SUA sau dacă UE va trece printr-o nouă etapă de coeziune amplificată ca răspuns la pandemie.

Este mai probabil ca lumea să devină tripolară - sau cel puţin bipolară - cu mai multă regionalizare în comerţ, migraţie şi chiar în fluxurile de capital. Există tot felul de motive pentru ca aceste schimbări să se întâmple, unele tulburătoare (naţionalismul în creştere) şi altele benigne (dorinţa pentru economii locale mai rezistente şi mai incluzive).

De aici rezultă o întrebare considerată controversată - in­trăm într-o lume postdolar? Poate părea o întrebare cu un răs­puns evident, având în vedere că mai mult de 60% din rezervele valutare ale lumii sunt în dolari, monedă de asemenea utilizată pentru marea majoritate a comerţului global. Decizia recentă a Rezervei Federale a SUA de a sprijini pieţele dolarului din afara SUA ca răspuns la criza produsă de pandemie a dat un impuls suplimentar dominanţei globale a monedei americane.

Drept urmare, mulţi oameni vor spune că „nu poţi lupta cu Fed“. Dominaţia sistemului bancar din SUA şi a lichidităţii în dolari, ambele susţinute de Fed, vor conferi dolarului american supremaţie de necontestat la nesfârşit în sistemul financiar global şi pe pieţele de capital.

Alţii susţin că „nu poate fi înlocuit ceva ce există cu nimic“. Prin aceasta, ei vor să spună că şi dacă China, Rusia şi alte ţări emergente (precum şi unele state mai bogate cum ar fi Germania) ar dori să se îndepărteze de dominaţia dolarului, nu au alternative reale. Această dorinţă este deosebit de accentuată într-o lume care se foloseşte din ce în ce mai mult de politicile financiare ca de nişte arme. Pot fi luate în considerare manevrele recente prin care Beijingul şi Washingtonul încearcă să reducă implicarea sectorului privat pe pieţele de capital ale celuilalt. Cu toate acestea, euro, care reprezintă aproximativ 20% din rezervele globale, nu se poate compara în ceea ce priveşte lichiditatea şi există încă îndoieli mari cu privire la viitorul zonei euro. Piaţa aurului este mult prea strânsă, după cum o demonstrează faptul că acum este practic imposibil de cumpărat fizic acest metal.

Există statistici economice, dar există şi politica. Este grăitor faptul că China a fost până recent un important cum­părător de aur, metalul preţios fiind folosit ca protecţie pentru cazul în care se depreciază rezervele de dolari. De asemenea, China îşi testează propriul regim de monedă digitală e-RMB, devenind prima naţiune suverană care a lansat o criptomonedă susţinută de banca centrală. Ne putem imagina că ar fi uşor cum moneda electronică este desfăşurată pe orbita iniţiativei chineze Belt and Road ca o alternativă atractivă pentru ţările şi companiile care doresc să se lanseze în tranzacţii reciproce fără a fi nevoite să utilizeze dolari pentru a acoperi riscul cursului de schimb.

Acest lucru nu ar trebui să reprezinte o provocare pentru supremaţia dolarului, deşi a fost suficient pentru a-l determina pe fostul secretar al Trezoreriei SUA Hank Paulson, un om care nu comentează des, să scrie recent un eseu care analizează viitorul dolarului.

Planul Comisiei Europene de a-şi consolida bugetul de recuperare pentru finanţarea pachetelor de salvare din coronacriză prin emiterea de datorii care vor fi rambursate din taxe paneuropene ar putea deveni baza unei adevărate uniuni fiscale şi, în final, a Statelor Unite ale Europei.

Dacă se va întâmpla aşa, atunci poate fi cu uşurinţă de imaginat cum mult mai mulţi oameni vor dori să deţină mai mulţi euro.

De asemenea, se poate imagina o continuă slăbire a legăturilor dintre SUA şi Arabia Saudită, care ar putea, la rândul său, să submineze dolarul. Printre numeroasele motive pentru care băncile centrale şi investitorii globali deţin dolari americani, unul principal este acela că preţul petrolului este în dolari. Continuarea eforturilor Arabiei Saudite de a submina industria americană a sistul a produs o ruptură în relaţia dintre administraţia preşedintelui american Donald Trump şi saudiţi. Este puţin probabil ca un viitor preşedinte Biden, care ar urma probabil poziţia pro-Iran a lui Barack Obama, să o repare.

Chiar dacă preţurile petrolului sunt atât de scăzute, Robert Kaplan, preşedintele Fed Dallas, a spus recent că independenţa energetică rămâne „importantă din punct de vedere strategic“ pentru SUA şi că „producţia de gaze şi petrol de şist din SUA va rămâne semnificativă în viitor“. Atunci cine va umple golul saudit? Foarte probabil China, care va dori ca preţul †petrolului să fie exprimat în renminbi. O lume decuplată poate fi una care are nevoie de mai puţini dolari.
 

AFACERI DE LA ZERO