Germania şi-a înăsprit retorica la adresa Moscovei, acuzând-o că încalcă drepturile omului şi legile internaţionale prin invadarea Crimeei, însă dincolo de tirul declaraţiilor Berlinul vrea cu disperare să evite o confruntare cu Rusia, pe care o consideră un partener stategic vital, scrie agenţia Thomson Reuters. Investiţiile companiilor germane în Rusia s-au ridicat la 22 miliarde dolari în octombrie 2013, iar firmele germane deţin participaţii la aproximativ 6.100 de companii ruseşti. Circa 200.000 cetăţeni ruşi şi 2,5 milioane de etnici germani din fosta Uniune Sovietică trăiesc în Germania. Aceasta este încă dependentă de gazele pe care i le vinde Rusia, a căror pondere în consumul total de gaze naturale al ţării se ridica la 40% în 2011. Totuşi balanţa interdependenţei dintre Rusia şi Germania tinde să ajungă în echilibru, iar Rusia ar avea de pierdut la rândul ei dintr-o eventuală degradare a relaţiilor cu Germania, primul stat care a recunoscut Rusia drept succesor legal al Uniunii Sovietice după 1991. Cele două ţări au relaţii de cooperare strânse, iar unul dintre proiectele cheie pentru ambele economii dezvoltate împreună este gazoductul Nord Stream, care leagă portul rusesc Vîborg de portul german Greifswald prin Marea Baltică şi prin care industria germană primeşte gaze direct din Rusia. Germania a fost un susţinător puternic al includerii Rusiei în G8, forumul internaţional al celor mai mari economii mondiale. Oportunităţile investiţionale ale Germaniei în Rusia sunt mari, având în vedere că Rusia este presată de realităţile economice să-şi modernizeze sectorul energetic, iar industria grea din Germania are dimensiunea şi capacitatea necesare pentru a moderniza infrastructura energetică rusească. Miza Germaniei în relaţiile cu Moscova continuă să fie mai mare decât cea în relaţiile cu Kievul. Relaţiile economice ale Germaniei cu Rusia le depăşesc cu mult pe cele ale Statelor Unite sau pe ale oricărei alte ţări europene. Comerţul Statelor Unite cu Rusia reprezintă doar 1% din comerţul total al SUA, potrivit The Wall Street Journal. Politica Germaniei în privinţa Rusiei este ghidată de energie şi afaceri economice, iar evenimentele din Ucraina nu vor duce la înlăturarea lobby-ului rusesc din comunitatea germană de business, potrivit lui Steve Szabo, director executiv al Transatlantic Academy, o iniţiativă a organizaţiei German Marshall Fund of the United States care promovează cooperarea dintre America de Nord şi Europa. Acest grup de lobby are o influenţă semnificativă asupra tuturor partidelor politice cheie din Germania şi în special asupra Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Angela Merkel, explică Szabo. Germania continuă să privească Rusia ca o piaţă importantă pentru afacerile germane în pofida îngrijorărilor privind corupţia şi nerespectarea de către Rusia a statului de drept. În ceea ce priveşte Ucraina, germanii sunt sceptici în legătură cu cultura politică a ţării şi cu durabilitatea orientării acesteia către Occident şi este puţin probabil ca Berlinul să vrea să fie în situaţia de a salva printr-un bailout economia ucraineană. „Germania este un susţinător reticent al Parteneriatului Estic şi al asocierii Ucrainei cu UE şi NATO. Miza Germaniei în relaţiile cu Moscova continuă să fie mai mare decât cea în relaţiile cu Kievul”, concluzionează Szabo. Pe de altă parte, volumul schimburilor comerciale dintre Germania şi Rusia a scăzut semnificativ de la 80,5 miliarde euro în 2012 la
76,5 mld. euro anul trecut, potrivit datelor comitetului german de relaţii economice cu Europa de Est, citate de Deutsche Welle. Locul Rusiei ca principal partener comercial al Germaniei în Europa de Est a fost luat de Polonia anul trecut, când volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de 78 miliarde de euro, cu 4% peste volumul înregistrat în anul precedent.
Ucraina, prinsă între interesele Rusiei şi ale UE
Interesele Rusiei în Ucraina
Preşedintele Vladimir Putin vrea ca Ucraina să facă parte din recent formata Uniune Economică Euroasiatică, controlată de la Moscova. Dacă Ucraina ar fi semnat tratatul de liber-schimb cu UE, ceea ce ar fi ridicat parţial barierele comerciale din relaţia cu Europa, planul lui Putin s-ar fi năruit, scrie The Washington Post.
O parte a ideologiei din spatele Uniunii Euroasiatice presupune că Rusia şi vecinii săi au un sistem de valori diferit de cel vestic. Putin a promovat puternic această idee, care conţine o tentativă destul de clară de a atrage pe criterii etnice ţările slave. Dacă Ucraina s-ar alătura UE şi ar prospera urmând valorile europene, ideile susţinute de Rusia ar fi contrazise.
Rusia se teme că dacă Europa şi Ucraina ar liberaliza comerţul, companiile europene ar folosi Ucraina drept culoar pentru a invada piaţa rusească. Tarifele ruseşti pentru Ucraina sunt mai scăzute decât sunt pentru Europa.
Dacă ar intra în UE, următorul pas al Ucrainei ar putea fi integrarea în NATO, ceea ce Putin ar considera un dezastru. Flota Rusiei de la Marea Neagră este staţionată în Crimeea. Daca Ucraina s-ar alătura NATO, Rusia nu va putea păstra această bază.
O mare parte din gazele naturale pe care Rusia le vinde Europei trec prin Ucraina, iar compania de stat rusească Gazprom are interes să câştige controlul sistemului de conducte al Ucrainei.
Susţinerea oferită etnicilor ruşi din străinătate, dintre care milioane trăiesc în Ucraina, ar îmbunătăţi popularitatea lui Putin pe plan intern.
Interesele Uniunii Europene
Polonia a fost cel mai entuziast susţinător al acordului comercial cu Ucraina. Liderii polonezi sperau că după semnarea acordului vor avea ca vecin o ţară condusă competent şi lipsită de corupţie.
Mulţi europeni şi americani au văzut în Ucraina o naţiune care nu este încă pe deplin formată şi sunt îngrijoraţi că dacă nu este ajutată să se dezvolte, ar putea deveni declanşatorul exploziei tensiunilor est-vest. Şi au avut dreptate.
UE a lansat un proces pentru a forţa Gazprom să renunţe la conductele care alimentează Europa. Ar fi un pas înapoi pentru Europa să permită Gazpromului să preia controlul sistemului de conducte al Ucrainei.
Liderilor europeni nu le este drag Putin. Dacă nu-i vor permite acestuia să controleze Ucraina, îi vor şubrezi încrederea în sine. Daniela Stoican
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.03.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
