ZF 24

Guvernul caută la redevenţe şi taxe pe proprietate banii pentru reducerea CAS

Liviu Voinea, ministrul bugetului, spune că în scenariul de bază bugetul pentru anul viitor nu este construit pe o schimbare de fiscalitate, dar decizia finală va fi luată în octombrie la definitivarea bugetului pentru 2014. Foto Octav Ganea

Liviu Voinea, ministrul bugetului, spune că în scenariul de bază bugetul pentru anul viitor nu este construit pe o schimbare de fiscalitate, dar decizia finală va fi luată în octombrie la definitivarea bugetului pentru 2014. Foto Octav Ganea

Autor: Claudia Medrega

07.08.2013, 22:04 2377

Guvernul a cerut FMI să trimită în septembrie o misiune la Bucureşti pentru a acorda autorităţilor române asistenţă tehnică pentru reforma taxării proprietăţilor şi modificarea redevenţelor, care aduc prea puţine venituri la buget, a declarat ieri Liviu Voinea, ministrul bugetului, într-un interviu acordat ZF.

Voinea spune că sunt analizate mai multe măsuri fiscale, inclusiv reducerea CAS, eventualele diminuări de taxe urmând să se concretizeze doar dacă pot fi compensate cu alte impozite şi dacă cresc veniturile bugetare.

„Redevenţele aduc la buget circa 0,25% din PIB (340 mil. euro - n.red.), ceea ce este foarte puţin faţă de alte ţări. Veniturile colectate din impozitele pe proprietate reprezintă doar 0,7% din PIB (1 mld. euro - n.red.). Prevederile legate de reforma ta­xării proprietăţii sunt «moştenite». S-au regăsit şi în celelalte scrisori de inten­ţie. Ideea este ca impozitarea să se facă du­pă modul de folosinţă, nu după proprietar.“

Astfel, impozitele pe proprietate şi redevenţele aduc la buget doar echivalentul a 1% din PIB  (1,3 mld. euro), iar o dublare a acestora ar permite reducerea contribuţiilor sociale cu 4-5%.

O scădere a unui punct de CAS (contribuţia de asigurări sociale) aduce un minus la bugetul de pensii de circa 250 milioane de euro, deci 5 puncte înseamnă un minus de 1,25 miliarde de euro. Veniturile la bugetul public de pensii au fost de 8 miliarde de euro în 2012, aferente unui CAS de aproape 32% din care circa 21% plăteşte angajatorul, iar 10,5% angajatul.

Proiectul de buget pentru 2014 a fost discutat deja de Ministerul Finanţelor cu experţii FMI, care au fost prezenţi în România în luna iulie, fiind bazat pe o creş­tere economică de 2,2% şi un deficit bugetar de 2% din PIB, a mai spus Voinea.

Acestea sunt primele date care se dau publicităţii privind bugetul pe 2014. „Bu­getul este construit în linii mari. Vom vedea în octombrie, la definitivarea bugetului pentru 2014 dacă vor fi măsuri de scăderi de taxe şi dacă vor fi compensate cu alte taxe“.

Voinea a mai afirmat că în niciun caz nu vor mai fi introduse alte taxe noi până la sfârşitul anului, după ce mediul de business a fost în două rânduri pus în faţa unor taxe şi accize noi, întâi în ianuarie (pentru energie, microîntreprinderi şi agricultură) şi apoi în iulie (accize la bijuterii şi majorări de accize la băuturile tari). Ultimul val dde taxe a compensat scăderea TVA la pâine.

Reducerea cotelor de CAS şi extinderea plafonării bazei de calcul a acestora este o cerinţă mai veche a mediului de afaceri. Chiar şi reprezentanţii FMI au adus în discuţie de multe ori necesitatea ajustării CAS, însă doar în condiţiile identificării unor soluţii altenative care să compenseze diminuarea încasărilor bugetare.

Programul de guvernare al USL, prezentat în luna decembrie pentru perioada 2013-2016, prevede reducerea treptată, cu un total de cinci puncte procentuale, a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) datorate de angajator.

 „Reducerea CAS s-ar putea face în 2014. Sunt multe măsuri luate deja în analiză, iar altele urmează să fie analizate. Se analizează impactul. Eventualele reduceri de taxe trebuie să fie compensate cu venituri mai mari la buget.“

În România angajatorii plătesc contribuţii sociale de 28%, în timp ce cota plătită de angajaţi este de 16,5%.

Contribuţiile de asigurări sociale reprezintă cea mai importantă resursă pentru bugetul consolidat, aducând mai mult de un sfert din încasările totale, respectiv 50 mld. lei anual (12 miliarde de euro).

România a rămas una dintre ţările cu cele mai ridicate niveluri ale contribuţiilor sociale, de 44,45%, ceea ce este foarte îngrijorător pentru mediul de afaceri, iar acest lucru o dezavantajează şi în faţa Bulgariei, care are un nivel cumulat al impozitării muncii de 30,3%.
 

Cu ce taxe au venit Finanţele în 2013

Finanţele au venit în acest an cu două valuri de modificări de taxe, care înseamnă, teoretic, un plus de venituri bugetare de 3,4 mld. lei.

Taxe suplimentare pentru sectorul energetic, cu impact bugetar de 1 mld. lei, taxarea activităţilor agricole, accize majorate la bere şi ţigări sunt câteva dintre schimbările fiscale decise la începutul anului pentru a putea susţine reîntregirea salariilor bugetarilor şi pensiile.

Cel de-al doilea val de modificări fiscale, decis acum de autorităţi, vizează reducerea de la 24% la 9% a TVA la produsele de panificaţie începând cu luna septembrie, impactul negativ al acestei măsuri urmând să fie compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunurile de lux, măsuri care ar urma să aducă, teoretic, la buget venituri de 300 mil. lei.

Referitor la introducerea CASS (contribuţia la asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, Ministerul Finanţelor precizează că această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială.

Voinea a mai spus că listarea Nuclearelectrica şi Romgaz se vor face în această toamnă.

 

Ce redevenţe încasează statul

România încasează anual redevenţe de mai puţin de jumă­tate de miliard de euro de la companii care exploa­tează resurse de peste 100 mld. euro. Cea mai mare parte din această sumă, peste 80%, este de obicei văr­sată de Petrom şi Romgaz, unicul producător de petrol şi gaze din România, respectiv cel mai mare producător de gaze local. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plă­tesc în prezent redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei anuale extrase, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Premierul Victor Ponta declara la începutul acestui an că guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze chiar mai devreme de anul 2015.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO