• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
ZF 24

Guvernul spune stop veseliei din administraţia locală: primăriile cu probleme intră în insolvenţă

Autor: Iulian Anghel, Claudia Medrega

21 mai 2013 981

Guvernul încearcă să pună stop risipei din administraţia publică locală instituind procedura insolvenţei pentru unităţile admi­nistrativ teritoriale care până acum nu-şi făceau probleme nici în legătură cu arieratele, nici cu creditele pentru că, oricum, autorităţile centrale pompau bani ori de câte ori se ajungea într-o situaţie limită.

De acum înainte va trebui să suporte consecinţele - să intre în insolvenţă şi să vândă din patrimoniu până la acoperirea datoriilor - în urma aprobării de către Guvern (la cererea FMI) a unei ordonanţe de urgenţă privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.

Discuţiile privind reglementarea insol­venţelor municipalităţilor au început încă din anii 2000, iar în 2010 a existat chiar un act normativ aprobat de Guvern, însă acesta s-a blocat în Parlament şi nu a fost aplicat niciodată. Volumul mare al arieratelor înregistrate de autorităţile locale şi presiunea FMI au readus în discuţie adoptarea unei reglementări în privinţa insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale.

„Un act normativ privind insolvenţa autorităţilor locale este absolut necesar. Chiar dacă până în prezent nu am avut cazuri de default, nu am avut primării care să dea faliment, ci doar întârzieri ale unor plăţi, o astfel de procedură privind insolvenţele este bi­ne­-venită. Este exact ca şi în cazul com­pa­niilor. Sunt foarte mulţi care participă la masa credală - bănci, populaţie, furnizori - şi trebuie să existe o ordine de prioritate, dacă apar pro­bleme“, a declarat Valentin Miron, directorul general al VMB Partners - cel mai mare con­sultant de pe piaţa locală de finanţări municipale. Aproape an de an guvernele au aprobat sume de ordinul a sute de milioane de lei sau chiar miliarde (în jur de 1,5 mld. lei doar anul trecut, în două guverne, Ungureanu şi Ponta) pentru acoperirea datoriilor comu­nităţilor locale, dar rezultatele sunt zero, pentru că alte şi alte datorii se fac anual - de exemplu arieratele locale (datoriile de peste 90 de zile) au crescut de la 800 mil. lei în decembrie 2012 la 1,2 mld. lei la finele lui ianuarie.

Veniturile administraţiilor locale au crescut spectaculos în ultimii 10 ani, de la 6,2 mld. lei în 2000 la 44,8 mld. lei (peste 10 mld. euro) în 2011 - ultimele date prezentate de Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare din cadrul Ministerului Administraţiei -, dar şi datoriile au crescut pe măsură. Dacă în 2000 ele erau aproape de zero, acum sunt de 13, 8 mld. lei (3,2 mld. euro). Aceasta înseamnă că 30% din bugetul cumulat anual al autorităţilor publice locale reprezintă împru­muturi, dar comunităţile locale spun că nu-şi fac probleme întrucât aceste datorii ar fi pe termen lung. Totuşi, în timpul crizei din Europa datoriile autorităţilor locale au făcut ravagii - cazul cel mai notoriu fiind cel al Spaniei, în vreme ce Franţa nu ştie cum să acopere împrumuturi toxice de cel puţin 17 mld. euro ale comunităţilor locale.

Autorităţile locale vor continua să încaseze taxe şi impozite, dar pot să fie angajate cheltuieli operaţionale care să depăşească posibilităţile de plată ale pri­măriilor, în condiţiile în care nu există un factor de control prin lege al acestor cheltuieli, a explicat Miron.

„Odată cu apariţia unei legi privind insolvenţele unităţilor administrativ-teritoriale vor exista şi mecanisme de identificare din timp a situaţiilor de criză. Bugete locale vor exista în permanenţă, dar problema este cum sunt cheltuite aceste bugete: fără cap sau cu cap. Legea privind insolvenţele nu va răspunde la întrebarea unde s-au dus banii, dar va constitui un «benchmark» pentru stoparea risipei.“

Primăriile sau consiliile judeţene, ale căror nevoi de finanţare au fost permanent în creştere, au apelat la emisiunii de obligaţiuni municipale ca alternativă la creditul bancar pentru a-şi finanţa diverse proiecte, cum ar fi reabilitarea străzilor.

Până la izbucnirea crizei financiare, piaţa de obligaţiuni municipale a cunoscut o dez­voltare rapidă.

În ultimii trei ani însă doar patru emisiuni de obligaţiuni municipale au mai ajuns la bursă. În prezent, la BVB sunt tranzacţionate 37 de emisiuni de obligaţiuni municipale cu o valoare cumulată de aproximativ un miliard de lei.

Obligaţiunile municipale sunt garantate de patrimoniul primăriilor. Dar, investiţiile în astfel de titluri nu sunt ferite de efectele negative ale crizei financiare: creşterea dobânzilor, deprecierea monedei naţionale, intrarea emitentului în incapacitate de plată.

Municipalităţile de talie mică sunt mai expuse riscului de a intra în incapacitate de plată.

În toamna anului 2009, Primăria Oraviţa a fost primul caz în care o municipalitate nu şi-a plătit la timp dobânda la un credit obligatar (obligaţiuni), trăgând un semnal de alarmă pentru investitori. La mai puţin de jumătate de an, în 2010, primăria oraşului Aninoasa, judeţul Hunedoara, a ajuns în incapacitate de plată şi cu conturile de trezorerie blocate din cauza unor datorii la furnizorii de utilităţi şi la banca de peste 30 mil. lei.

Ce spune ordonanţa privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă aflate ieri pe agenda şedinţei de guvern, unităţile administrativ teritoriale (primării, consilii judeţene) intră în insolvenţă la cererea creditorilor sau pot să-şi ceară singure insolvenţa (o astfel de măsură este pedepsită dacă la ea se apelează abuziv).

Pe perioada insolvenţei (care nu poate dura mai mult de 3 ani) niciun furnizor de servicii de electricitate, gaze, apă, telecomunicaţii şi alte servicii similare nu are dreptul să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către unitatea administrativ-teritorială sau către instituţiile şi serviciile publice de interes local sau judeţean, indiferent de forma de finanţare.

Potrivit actului normativ citat, insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, caracterizată prin existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile pe o anumită perioadă de timp.

Insolvenţa este prezumată în următoarele situaţii: neachitarea obligaţiilor de plată lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul  cele aflate în litigiu comercial; neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

Actul normativ motivează necesitatea adoptării de reglementări în privinţa insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale prin volumul mare al arieratelor înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, necesitatea deblocării activităţii furnizorilor de bunuri, servicii şi lucrări care au de recuperat de la autorităţile administraţiei publice locale sume ce reprezintă arierate (datorii de peste 90 de zile, dar şi prevederile Acordului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, referitoare la reducerea arieratelor administraţiei locale.

Insolvenţa unei unităţi administrativ teritoriale urmează apoi paşii ce trebuie făcuţi într-un caz obişnuit de insolvenţă. Se stabileşte un plan care este aprobat de creditori, respectiva unitate trebuie să-şi vândă din bunuri (bunurile aflate în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale). De asemenea, impozitele locale sau alte surse de venit merg spre plata creditorilor.

Ordonanţa amintită mai reglementează şi starea de criză financiară care intervine în momentul în care există neachitări ale obligaţiilor de plată mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial sau neachitarea drepturilor salariale ale angajaţilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei. Pe perioada crizei financiare se instituie un comitet pentru situaţia de criză financiară, iar conducerea respectivei unităţi nu mai poate lua nicio măsură care poate conduce la creşterea obligaţiilor financiare, nu se mai poate împrumuta (decât pentru refinanţări) şi nu mai poate angaja personal.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363