„În privinţa consumului, măsurile preconizate cu efecte semnificative asupra veniturilor disponibile sunt: creşterea salariului minim, care va continua în 2015 şi 2016, astfel încât în 2016 să ajungă la 1.200 lei, continuarea indexării pensiilor în raport cu inflaţia şi evoluţia reală a câştigurilor salariale, acordarea venitului minim de inserţie, aplicarea Legii salarizării unitare în sensul majorării salariilor categoriilor de salariaţi tineri cu venituri mai mici, precum şi alte măsuri pentru gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii“, se arată în document.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului. Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.
În programul de convergenţă, guvernul speră ca creşterea economică pe termen mediu să creeze condiţiile îmbunătăţirii ocupării, în special în ceea ce priveşte numărul salariaţilor, estimându-se astfel că nivelul populaţiei ocupate va fi majorat, în medie, cu 0,3% anual, iar numărul salariaţilor cu 0,7%. Rata şomajului ar urma să scadă de la 7,3% la 6,7% în 2017.
Guvernul mizează în acelaşi timp pe faptul că, în 2015-2017, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale cât şi ca medie anuală, şi că reluarea procesului de reducere a inflaţiei va fi susţinută prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte componente ale mixului de politici economici (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului.
Guvernul vrea să extindă baza de calcul al CAS pe toate veniturile persoanelor cu activităţi independente
Guvernul intenţionează să introducă un nou sistem al contribuţiilor sociale obligatorii, prin extinderea bazei de calcul a acestora asupra tuturor veniturilor realizate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente, indiferent dacă acestea mai realizează sau nu şi alte venituri.
Introducerea unui astfel de sistem a fost anunţată de guvern la Bruxelles, prin programul de convergenţă pentru perioada 2014-2017, şi transmis Comisiei Europene.
Măsura a fost inclusă la capitolul privind elementele consolidării politicii fiscal-bugetare fixate de guvern pe termen mediu, pentru obţinerea de venituri.
În program, guvernul arată de asemenea că pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce fiscalitatea muncii un obiectiv central este de reducere a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar.
„În acest sens, se va încerca implementarea, în a doua jumătate a acestui an, a unei reduceri semnificative a acestei cote“, arată guvernul, adăugând că, în acest scop, va fi efectuat un studiu de fezabilitate ce va fi discutat cu toţi cei implicaţi, iar concluziile studiului vor fi convenite cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
