După şedinţa de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi, în general, printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă şi ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.
„Iar pentru a corecta aceste lucruri e nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervenţiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată pentru că, ca să devină realitate, e nevoie de un pact politic, de o înţelegere politică care să fie menţinută cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Pentru ieşirea ţării noastre din criza energetică, dar şi pentru continuarea fiabilă a furnizării energiei electrice, cu respectarea reformei din PNRR privind Decarbonizarea, ţara noastră adoptă o serie de măsuri, care cuprind investiţii în infrastructura sistemului energetic precum lucrările de creştere a debitului Dunării, modernizarea hidrocentralelor, dar şi noi reglementări în ceea ce-i priveşte pe prosumatori.
Creşterea debitului Dunării la Cernavodă
În contextul actualei crize energetice ce a dus la oprirea Reactorului 1 şi 2 de la Cenavodă, Guvernul propune deblocarea proiectului Bala II, ce presupune creşterea debitului Dunării Vechi, pe braţul Bala, în zona Centralei Nucleare de la Cenavodă.
„Menţinerea în funcţiune a centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea Grupurilor 3 şi 4 este o direcţie strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani de zile, care are toate avizele obţinute, inclusiv cele de mediu, ca să fie lucruri cât se poate declare şi aprobaţi indicatorii tehnico-economici din 2024, care printre alte obiective urmăreşte şi creşterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă în aşa fel încât debitul actual să fie aproape dublat pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 şi 2, ci şi pentru 3 şi 4”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Şeful guvernului interimar a mai precizat că proiectul înseamnă „2-3 ani de lucru serios” şi trebuie asigurat indiferent de cine va fi premier sau ministru al Transporturilor.
Investiţii la Iernut şi Mintia
Bolojan a mai anunţat şi că guvernul va acorda investiţii pentru producţia de energie în bandă.
„Sunt două investiţii, una de stat, una privată, importante. E vorba de cele două centrale de la Iernut şi de la Mintia. Am convenit cu directorii Romgaz ca la sfârşitul acestui an această centrală de la Iernut să injecteze primele cantităţi de energie în Sistemul Energetic Naţional, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat. Am convenit cu cei doi furnizori importanţi, Transgaz – care asigură gazul şi transelectrica care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori”, a declarat premierul interimar.
Acesta a precizat că cele două centrale au o putere importantă care, în producţie normală, va depăşi 1500 MW şi practic reprezintă peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Naţional.
Potrivit premierului interimar, toate proiectele care ţin de centrale pe gaz de asemenea trebuie susţinute în aşa fel încât în orele de seară, atunci când este nevoie de energie, să existe producători care pot intra în producţie, sau în perioada rece de iarnă când sprijinul lor este vital.
O altă direcţie este creşterea capacităţilor de stocare.
„Avem deci un deficit de stocare şi în această perioadă am luat măsuri ca două scheme pentru a susţine stocarea, să intre în accesare. Este vorba de schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare prin AFM. Sunt la dispoziţie 80 de milioane de euro pentru a susţine stocarea.
De asemenea, schema pe care am semnat-o la sfârşitul lunii trecute şi în această dimineaţă am aprobat ghidul de finanţare, iar proiectele se vor putea depune prin Fondul de Modernizare, aici având o sumă dublă la dispoziţie faţă de Ministerul Mediului, în aşa fel încât să se finanţeze exclusiv capacităţile de stocare”, a declarat Ilie Bolojan.
Hibridizarea centralelor
Potrivit anunţului de Bolojan, hidrocentralele din ţară vor trece într-o etapă de hibridizare, ce presupune montarea capacităţilor de stocare, pentru stocarea surplusului de energie:
„De asemenea, discuţia pe care am avut-o în primăvară legat de necesitatea de a creşte investiţiile companiilor de stat se dovedeşte corectă şi solicitarea pe care Ministerul Energiei, în calitate de acţionar principal la Hidroelectrica, ca în planul de investiţii în următorii de ani de zile să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, adică montarea de capacităţi de stocare, pentru că au deja avizul de racordare aprobat, au capacităţi mai mari decât produc, pot să o facă imediat, şi faptul că această decizie a fost aprobată de AGA garantează că managementul hidroelectrica o va pune în practică în 2027 şi 2028 şi vom avea 1.500 MW de stocare pe care, dacă i-am avea astăzi, i-am putea folosi în orele de seară”, a declarat Ilie Bolojan.
Prosumatorii şi injectarea energiei în sistem
Potrivit lui Ilie Bolojan, în ţara noastră există 350.000 de prosumatori, adică firme sau consumatori care au sisteme de producere a energiei, cum ar fi panourile fotovoltaice. Cu toate acestea, doar o treime din ei au şi instalaţii de stocare a energiei electrice.
„Fotovoltaicul, ştiţi foarte bine, generează o producţie mare în orele de prânz şi o producţie redusă dimineaţa sau seara când avem un consum însă energetic mare, ceea ce înseamnă volatilitate şi dezechilibre. Şi reglementările pe care trebuie să le adoptăm, consider că trebuie să fie de natură, a nu mai permite, ca în viitor, să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să-i injectezi în sistem, fără să ai şi stocarea asigurată”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta precizează că este nevoie ca bateriile şi invertoarele (ce formează componentele panourilor fotovoltaice), să intre într-o formulă de dispecializare, pentru a permite furnizorilor şi operatorilor de energie să folosească cât mai bine capacităţile.
De asemenea, în ceea ce îi priveşte pe prosumatori, aceştia trebuie stimulaţi să crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară, dar şi susţinuţi, acolo unde este posibil, să-şi instaleze capacităţi de stocare.
