Deşi a încercat timp de zece ani, Ikea, cel mai mare retailer de mobilă la nivel mondial, nu a reuşit să intre pe piaţa ucraineană pentru că s-a lovit de zidul corupţiei endemice, o problemă pe care niciun lider politic nu a reuşit să o rezolve în cei 23 de ani de independenţă a ţării, scrie Bloomberg.
Lennart Dahlgren, fostul şef al Ikea care a coordonat tentativele companiei de a intra pe piaţa ucraineană, declara într-un interviu din 2010 pentru revista Russkiy Reporter că s-a întâlnit cu fiecare preşedinte şi premier ucrainean de după 2004 şi că toţi spuneau că vor să ajute Ikea să intre pe piaţă.
„Dar nu am reuşit să ajungem la o înţelegere pentru că sistemul Ikea nu presupune bani alocaţi pentru mită“, a declarat Dahlgren pentru revista rusească.
Guvernul premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk încearcă să se opună expansiunii ruseşti şi să facă rost de 35 de miliarde de dolari pentru a evita ca ţara să ajungă în default. La nivel mai profund Ucraina se confruntă cu problema corupţiei generalizate. Prinsă între Uniunea Europeană şi fostul său stăpân imperial, Rusia, Ucraina este considerată cea mai coruptă ţară din Europa de către Transparency International. Celălalt motiv pentru care Ucraina a ajuns printre cele mai sărace state din fostul bloc comunist – în Europa este mai bogată doar decât Republica Moldova – este incompetenţa conducătorilor săi, potrivit mai multor analişti chestionaţi de Bloomberg.
„Chiar şi înainte de actuala criză Ucraina era un dezastru“, arată Erik Nielsen, economist-şef la UniCredit. „Ucraina este una din cele mai prost administrate ţări din istoria modernă“, a spus Nielsen, adăugând că mulţi oficiali şi membri ai familiilor lor „au devenit extrem de bogaţi pe parcurs“. Un exemplu în acest sens este fiul preşedintelui demis Viktor Ianukovici, Oleksandr Ianukovici, în vârstă de 40 de ani. După ce tatăl său a ajuns la putere în 2010, el a devenit din dentist un om de afaceri cu o avere netă de 510 mil. dolari, potrivit datelor Forbes Ucraina. Ianukovici junior nu este de găsit după ce tatăl său a fugit în Rusia.
După prăbuşirea URSS în 1991, majoritatea fostelor state semnatare ale Pactului de la Varşovia, inclusiv Ucraina şi vecinii săi Polonia şi Rusia, aveau un PIB per capita de aproximativ 5.000 dolari, ajustat cu puterea de cumpărare, potrivit UniCredit.
Dacă Polonia şi Rusia şi-au sporit averea de patru ori între timp, Ucraina nici măcar nu şi-a dublat-o, aceasta fiind de 7.000 dolari în prezent.
Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din mai, oricine va fi el, se va confrunta cu probleme pe termen lung de eliminare a corupţiei din tribunale şi de atragere a unor companii precum Ikea, a declarat pentru Bloomberg Lilit Gevorgyan, analist la IHS Global Insight.
„Consecvenţă în politica de a construi instituţii este singura soluţie“, a spus Gevorgyan. „Efectul secundar al lipsei acestor instituţii este corupţia, protejarea necorespunzătoare a drepturilor companiilor şi un mediu de afaceri neprielnic. Problema este că (dezvoltarea de instituţii – n.r.) necesită timp, iar Ucraina nu are timp. FMI-ul poate acorda credite, dar nu poate crea instituţii“, mai spune analistul.
Guvernul Iaţeniuk vrea să construiască o forţă operaţională anti-corupţie şi a lansat deja mai multe anchete intens mediatizate. Poliţia a descins la sediul companiei energetice de stat NAK Naftogaz Ukrainy într-o investigaţie mai extinsă pentru a determina unde s-au dus fonduri de 4 miliarde de dolari. Anchetatorii au spus că investighează şi oficiali din ministerul agriculturii din guvernul anterior sub suspiciunea de furt“.
Dar toate acestea s-ar putea schimba în funcţie de cine va deveni preşedinte după alegerile din mai. Până atunci, investitorii străini precum Ikea se vor uita probabil de pe margine pentru a vedea ce se mai întâmplă. Compania suedeză intenţiona iniţial să deschidă un magazin la Kiev, apoi şi-a schimbat planurile virând spre Odessa şi în final a renunţat complet la idee.
Candidatul la preşedinţie Petro Poroşenko, un industriaş din domeniul producţiei de ciocolată care conduce în sondajele de opinie pentru prezidenţiale, a numit experienţa Ikea „simptomatică“ pentru problemele ţării.
„Când nu i se permite companiei Ikea să pătrundă pe piaţa, nu Ikea este cea care suferă, ci imaginea Ucrainei“, spunea Poroşenko într-un interviu din 2012, când era ministru al economiei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.04.2014
