ZF 24

În agricultură vor intra 19 mld. euro până în 2020. Startul, în mai 2014

Autor: Gabriel Razi, Andrei Cîrchelan

16.04.2014, 00:07 2392

„Vom acorda tinerilor fermieri, sub vârsta de 40 de ani, 50.000 euro pentru instalare în mediul rural. Am discutat iniţial dacă ar trebui să le acordăm 70.000 euro, dar am decis să acordăm mai multor tineri acest sprijin“, a spus Nicolae Popa, director general adjunct al Agenţiei pentru Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit, instituţia care gestionează programul de fonduri de la UE.

Tinerii fermieri urmează să fie susţinuţi şi prin intermediul subvenţiilor directe pentru teren arabil care vor fi majorate cu 25% în primii cinci ani de funcţionare a exploataţiilor conduse de fermierii tineri.

„Până în 2020 vom ajunge la o alocare de 2 mld. euro pe an şi un cuantum de până la 196 euro pe hectar. Acesta e un deziderat în negocierile CE, să ajungem la un cuantum relativ unitar cu ceilalţi membri ai UE“, a spus Cristina Constantinescu, şeful diviziei de monitorizare de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
 

Încasările fermierilor depind de produsele de calitate

Încasările fermierilor locali devin tot mai dependente de gradul de calitate al materiilor prime pe care le recoltează de pe câmp având în vedere că exportatorii se confruntă cu condiţii de calitate mai restrictive pe pieţele internaţionale.

„Calitatea grâului a devenit din ce în ce mai bună în ultimii ani, dar fermierul dacă ar şti ce produs are, are putea vinde acest produs în condiţii cât mai bune“, a spus Mihai Csabai, manager trading division al RodBun Grup, un integrator din piaţa locală de agribusiness.

El a afirmat totuşi că producătorii mai au de lucrat la creşterea calităţii produselelor lor având în vedere că traderii nu au întotdeauna acces către pieţe cu condiţii de calitate restrictive precum cea din Iran, Iordania sau Nigeria.

Prezent în sală, fostul ministru al agriculturii şi actual profesor universitar Valeriu Tabără a argumentat că grâul românesc recoltat vara trecută a avut aproape în totalitate specificaţii de panificaţie.

„Ne va fi foarte greu, mai ales în luna prognozelor actuale. Culturile arată excepţional, mai e nevoie de nişte ploaie, să nu se ascută relaţiile ruso-ucrainene. Încercăm să creştem valoarea materiei prime pe care o producem“, a spus şi Nicolae Sofone, preşedintele Cooperativei Agricole Dobrogea Sud, un grup de 43 de fermieri care exploatează împreună 25.000 de hectare arabile.
 

Investiţiile făcute de fermieri se văd în afacerile furnizorilor

Investiţiile făcute de fermieri pentru a-şi majora productivitatea sau pentru a-şi ţine sub control costurile s-au majorat în ultimii ani, dar nivelul investiţional este în continuare mult sub cel din pieţele mature din vestul Europei, au afirmat furnizorii din agricultură la conferinţa ZF.

„Am  constatat din estimările noastre pe anul trecut că a crescut şi cantitatea de îngrăşăminte pe hectar, în special în zona de vest. Media a ajuns la 250 kg pe hectar, faţă de 600 kg în ţările din vest“, a spus Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureş.

Pe acelaşi ton, Liviu Drăgan, CEO al producătorului de software TotalSoft, a spus că fermierii fac trecerea către sisteme IT de monitorizare a afacerilor având în vedere că sunt nevoiţi să urmărească o întreagă paletă de date precum productivitatea din solele de producţie, profitabilitatea sau situaţia contractelor de arendă.

„Aproape toţi fermierii împrumută bani la bancă şi trebuie să dea nişte rapoarte foarte exacte legate de profitabilitate. Calculul în agricultură e mai complicat decât în multe alte domenii“, a spus Liviu Drăgan.

Mihai Aniţa, partener în cadrul companiei de consultanţă fiscală PwC, a afirmat că infor­ma­tizarea din agricultură s-a transformat într-o adevărată tendinţă.

„Este o modă implementarea de sisteme informatice. Foarte mulţi traderi şi agricultori îşi implementează sisteme informatice pentru a lua decizii de business la timp. Ştiu deja companii în România care şi-au îmbunătăţit extraordinar de mult marjele de profit pentru ca au luat deciziile la timp“, a spus el.
 

Bancherii simt apetitul pentru finanţare al agricultorilor

Veronica Toncea, directoarea generală a Fondului de Garantare a Creditului Rural, a afirmat că nivelul creditării din agricultură a crescut cu aproape 50% în ultimii cinci ani.

„În acest context, băncile au nevoie de protecţie, ca atare a ministerul a venit cu acest fond de garantare care împarte riscul. Garantăm jumătate din valoarea creditului pe care îl solicită fiecare fermier“, a spus ea.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank a spus la rândul său că banca pe care o conduce a ajuns la o expunere de 18-20% în agricultură fără să aibă probleme cu creditele neperformante.

„Avem o expunere de 18-20% pe creditele din agricultură, creditele neperformante în această oră sunt mult mai reduse decât în alte domenii. Foarte mulţi ani creditele neperformante aveau un ordin de mărime de o cifră în agricultură. Agricultura performează bine“, a spus Gheţea.

Preşedintele CEC a adăugat că fermierii cer credite atât pentru a asigura cofinanţarea proiectelor de investiţii pe fonduri europene dar şi pentru a achiziţiona terenuri agricole.

„În perioada de după anul trecut au fost solicitări şi interes ridicat pentru credite pentru teren. La un moment dat în bancă erau 30-40 de cereri similare (cu finanţarea acordată Ioanei Băsescu –n .red.) sau chiar mai mari pentru achiziţionarea de teren“, a spus Gheţea.

În contextul cererii crescute pentru teren agricol a fermierilor, Simona Chirica, partener al casei de avocatură Schoenherr, a spus că noua lege a tranzacţiilor cu teren arabil va ţine pe loc multe dintre întelegeri şi că o parte dintre investitori se vor reorienta către preluarea de acţiuni în cadrul companiilor care deţin teren arabil pentru a ocoli sistemul de preemţiune pus în aplicare de Guvern. Ea a subliniat totuşi că tranzacţionarea de acţiuni implică riscuri financiare crescute având în vedere că se preia şi activul şi pasivul unei firme.

„Procedurile pentru vânzarea pe piaţa liberă durează 44 de zile, în condiţiile în care nicio autoritate nu întârzie nicio zi. Ne putem trezi oricând în decursul timpului cu un preemptor care să ne conteste, cu o ofertă în condiţii mai avantajoase“, a spus Simona Chirică.

 

Daniel Constantin, ministrul agriculturii

  • Pe primul loc la importuri este din păcate carnea de porc. În 2013 am avut exporturi mai mari cu 1,1 miliarde de euro, am trecut de la un deficit de 800 mil. euro la un excedent de peste 300 mil. euro.

  • Va exista un principiu pentru toate măsurile de finanţare pe fonduri europene: integrarea producţiei. Cine are producţie vegetală, în loc să exporte, îl stimuăm să dezvolte şi o exploataţie zootehnică, la fel şi pe partea de procesare. Când vrem să facem şi o unitate de procesare lângă producţie, aceia vor primi primii bani faţă de cei care vor să îşi facă doar una dintre componente.

  • Fondurile europene nu vin pur şi simplu în România. Am învăţat destul de greu cum să atragem şi aceste fonduri. Promovăm Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi intrăm într-o fază în care nu mai discutăm de nivelul şi perioada subvenţiei, ci de cum să direcţionăm mai bine politicile pentru fermieri.

  • Importurile sunt o realitate şi trebuie contracarată cu toate politicile pentru că riscăm să avem importuri mai mari în 2015. Se va liberaliza piaţa laptelui şi ţări ca Polonia sau Danemarca pot produce mai mult şi laptele respectiv, mai ieftin, poate ajunge şi în România.

  • Am schimbat modalitatea prin care acordam subvenţia pentru lapte de vacă. Avem acum o plată diferită pentru vaci de lapte şi pentru vaci de carne. Plata este 453 lei/cap de animal, dar cei care produc lapte pot primi între 730 şi 1.300 de lei. Este un ajutor menit să crească producţia.

  • Pentru proiectele de fonduri europene de investiţii vom veni cu proiecte tip pentru fermierii mici şi mijlocii, pe care le vor descărca de pe site-ul instituţiei. Din 20 mai vom deschide prima sesiune de primire de proiecte.

  • Din anul 2015 am introdus şi vom aplica plata redistributivă. Cei care au între 5 şi 35 de hectare sau între 5 şi 65 de hectare vor primi o plată mai mare cu 40-45 euro/hectar faţă de cei 170 euro/hectar pe care îi primesc ceilalţi.

  • România va aplica un subprogram de fonduri europene pentru pomicultură. Avem 170.000 de hectar, dar 60% din această suprafaţă este în declin. Livezile nu produc la capacitate maximă şi trebuie să intervenim.


Septimiu Stoica, preşedinte, Bursa Română de Mărfuri

  • O bursă agricolă e funcţională în România, în cadrul BRM. Au avut loc în acest an şi primele tranzacţii consistente. Pe de altă parte, amploarea tranzacţiilor şi ceea ce s-ar putea face reprezintă încă un deziderat.

  • S-au tranzacţionat în februarie aproape 100.000 tone. Au participat mai mult de 60 de agenţi bursieri. Sistemul de cotaţii pe care l-am imaginat funcţionează de trei luni de zile. Obţinem date de la autorităţi şi din mediul privat. Anul viitor vom putea să ne gândim la lucruri mai sofisticate.

  • Dacă vom fi realişti, sper că vom putea vorbi de începutul real al unei burse agricole în România în cursul acestui an. A construi o bursă în România e nu numai o problemă a noastră, a bursierilor, şi nici exclusiv a celor din agricultură, e o problemă a româniei ca ansamblu şi ar trebui să intre pe agenda publică.


Veronica Toncea, director general, FGCR-IFN

  • Faţă de 2009, creditul în agricultură a crescut cu 49%.

  • În acest context, băncile au nevoie de protecţie, ca atare ministerul a venit cu acest fond de garantare care împarte riscul. Garantăm jumătate din valoarea creditului pe care îl solicită fiecare fermier.

  • La ora actuală avem 16.000 de beneficiari în sold. Cea mai mare pondere dintre bănci o are CEC Bank. Ca expunere avem aproape 700 mil. euro şi peste 2050 beneficiari ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi-au putut realiza investiţiile prevăzute de program.

  • În primul trimestru s-a dublat numărul de solicitări de garantare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.


Nicolae Sofone, preşedinte al Cooperativei Agricole Dobrogea Sud

  • Se vorbeşte de asociere, se dau bani, dar nu sunt măsuri concrete legislative pentru încurajarea asocierii. Lumea la sate e îmbătrânită, tinerii sunt puţini. Sunt subvenţionaţi tinerii cu 50.000 de euro, dar trebuie făcută diefrenţa între o fermă zootehnică cu 50 de hectare de teren şi producători de legume cu suprafeţe mari, de exemplu.

  • Ne va fi foarte greu, mai ales în lumina prognozelor. Culturile arată excepţional, mai e nevoie de nişte ploaie, să nu se ascută relaţiile ruso-ucrainene. Încercăm să creştem valoarea materiei prime pe care o producem.

  • Am pornit cooperativa cu 12 fermieri fondatori şi acum am ajuns la 25.000 de hectare şi 43 de societăţi.

  • Dacă în 2010 cumpăram 3.000 de tone de îngrăşăminte, anul trecut am cumpărat 6.000 de tone. Noi am făcut contracte de achiziţie anul trecut în noiembrie, au fost preţuri avantajoase cu termen de livrare în ianuarie, iar ultimul transport a ajuns la mijlocul lui martie.


Simona Chirică, partener, Schoenherr

  • Juridic, nu am văzut proiecte în care să vorbim de un singur fond funciar. Vorbim de multe parcele nealipite. Vânzătorii va trebui să urmeze procedura preempţiunii pentru fiecare parcelă înainte de a vinde către alte persoane.

  • Un element de noutate introdus în lege sunt condiţiile de reciprocitate. Persoana străină care vrea să dobândească terenuri agricole în extravilan trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţiilor de reciprocitate în statul din care vine. Cu alte cuvinte, dacă statul respectiv permite aceleaşi tipuri de achiziţii pentru cetăţenii români vor fi discuţii pe tema documentelor justificative care atestă aceste lucruri. Aici mai trebuie lucrat.

  • Titularii, în ordine ierarhică, sunt coproprietarii, arendaşii, vecinii şi statul prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS), iar preempţiunea se referă la preţ şi condiţii egale. Oferta de vânzare pe care trebuie să o depună vânzătorul la primărie trebuie să fie în „condiţii egale“,, dar nu este clar la ce se referă aceste condiţii. Ne aşteptăm la tranzacţii care pot fi anulate pe motivul neîndeplinirii unor „condiţii egale“.

  • În cazul preempţiunii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale va emite avizul final sau avizul negativ. În cazul în care avizul e negativ, vânzarea e liberă în condiţii egale.

  • Avizul negativ, în norme, nu indică motivul pentru care este negativ. Nu indică acele condiţii nerespectate. Nu ştii cum să faci mai bine data viitoare.

  • Procedurile pentru vânzarea pe piaţa liberă durează 44 de zile, în condiţiile în care nicio autoritate nu întârzie nicio zi. Ne putem trezi oricând în decursul timpului cu un preemptor care să ne conteste, cu o ofertă în condiţii mai avantajoase.


Mihai Aniţa, partener, lider servicii de audit pentru antreprenori, PwC România

  • Pentru toate cheltuielile de cercetare şi dezvoltarea companiile din agricultură pot beneficia de un bonus de 50% din calculul impozitului pe profit. La 1.000 de lei cheltuiţi, firmele pot primi 240 lei ca deducere a impozitului pe profit, aceasta fiind o facilitate importantă ce poate fi accesată cu uşurinţă.

  • La bunurile furate, un proces verbal al Poliţiei este suficient pentru a realiza deduceri sau pentru pierderile de inventar, nu mai e e nevoie de o decizie a instanţei.

  • Există posibilitatea de a face holding în România şi vine cu foarte multe facilităţi fiscale, referitoare la câştiguri de capital, care pot fi folosite ca surse de finanţare.

  • Este o modă implementarea de sisteme informatice. Foarte mulţi traderi şi agricultori îşi implementează sisteme informatice pentru a lua decizii de business la timp. Ştiu deja companii în România care şiâ-au îmbunătăţit extraordinar de mult marjele de profit pentru ca ua luat deciziile la timp.


Ovidiu Maior, Azomureş

  • Din 2012 s-a schimbat structura companiei şi am ajuns acum la un produs pe care îl livrăm 60-65% pe piaţa internă. S-a ajuns aici şi pentru că brandul a fost foarte puternic pe piaţa internă şi am reuşit să recuperăm din perioada în care acest produs nu se găsea pe piaţa locală.

  • S-au păstrat şi pieţele de export, China şi statele din Africa, şi s-a intensificat exporturile spre estul Europei: Serbia, Croaţia, Bulgaria şi Ungaria.

  • Anul trecut s-au vândut cam 1,7 mil tone de îngrăşământ la nivel naţional, din care 500.000 de tone au fost din import. Piaţa o estimăm la 2,2 mil. tone anul acesta. Azomureş poate creşte.

  • Am constatat din estimările noastre pe anul trecut că a crescut şi cantitatea de îngrăşăminte pe hectar, în special în zona de vest. Media a ajuns la 250 kg pe hectar, faţă de 600 kg în ţările din vest.

  • Azomureş a demarat şi un plan de investiţii estimat iniţial la 200 mil. euro, pentru tehnologie la platforma de la Târgu Mureş, care are o suprafaţă de 130 de hectare şi 2.700 de angajaţi. Pe măsură ce s-au semnat contracte şi s-au perfectat detalii, bugetul a ajuns la 230 mil.

  • Din această sumă, 85 mil. euro au fost alocaţi modernizării producţiei de uree, iar 110 mil. euro au mers către modernizarea a două platforme de amoniac. Planul va fi finalizat până la sfârşitul anului viitor.


Mihai Csabai, manager trading division al RodBun Grup

  • Pe piata cerealelor vor fi schimbări semnificative faţă de anul trecut. Trebuie să discutăm despre matricea de cerere şi ofertă la nivel global. Anul trecut diferenţa dintre grâu şi porumb a fost foarte mare când China a avut o producţie slabă la grâu şi a importat foarte mult.

  • Anul acesta producţia nu va fi slabă în China, deci dispare această nevoie şi va afecta preţul grâului.

  • Faptul că distribuim inputuri în piaţă ne obligă să le dăm fermierilor un loc şi unde să vândă. Modelul este de a integra aceste lucruri de la A la Z într-o singură companie.

  • Calitatea grâului a devenit din ce în ce mai bună în ultimii ani, dar fermierul dacă ar şti ce produs are ar putea vinde acest produs în condiţii cât mai bune.

  • Interesul comercianţilor este să aibă acces în cât mai multe destinaţii este posibil şi cât mai multe ţări de origine. Dacă ma uit în ce ţări se duce grâul românesc, trebuie să spun că gradul de calitate al grâului nu este suficient de ridicat pentru a vedea un comerciant din România la o licitaţie în Iran, Nigeria sau alte astfel de pieţe.


Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank

  • Am dat 87.000 de credite pentru agricultura de subzistenţă acelor beneficiari de subvenţii şi 22.000 de credite pentru cei cu fonduri europene.

  • Avem o expunere de 18-20% pe creditele din agricultură, creditele neperformante la această oră sunt mult mai reduse decât în alte domenii. Foarte mulţi ani creditele neperformante aveau un ordin de mărime de o cifră în agricultură. Agricultura performează bine.

  • În perioada de după anul trecut au fost solicitări şi interes ridicat pentru credite pentru teren. La un moment dat în bancă erau 30-40 de cereri similare  (cu finanţarea acordată Ioanei Băsescu - n. red.) sau chiar mai mari pentru achiziţionarea de teren.

  • La nivelul fiecărui judeţ am înfiinţat încă de acum trei ani biroul de fonduri europene şi pentru IMM. În bancă avem persoane care acordă consultanţă pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene şi să cunoască posibilităţile de finanţare.

  • La nivelul fiecărui judeţ am înfiinţat încă de acum trei ani biroul de fonduri europene şi imm. În bancă aveţi o persoană care acordă consultanţă pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene şi să cunoască posibilităţile de finanţare. Acest domeniu, agricultura, e prioritar pentru noi. Oamenii ştiu mai mult agricultură.


Nicolae Popa, director general adjunct implementare tehnică, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

  • Noi am avut câteva probleme în programul trecut. S-au depus peste 145.000 proiecte şi nu am avut bani decât pentru 70.000 proiecte. Au rămas 75.000 proiecte fără finanţare, iar oamenii s-au arătat nemulţumiţi.

  • În programul viitor am prevăzut ca toate documentele să fie depuse după 90 de zile de la încheierea contractelor de finanţare, pentru a fluidiza partea contractuală.

  • O altă problemă e cea legată de achiziţii, unde este punctul nostru vulnerabil. Cei de la Uniunea Europeană se apleacă asupra acestor proceduri, unde sunt suspiciuni mari.

  • S-a hotărât crearea unei baze de date pentru privaţi. Avem relaţii de parteneriat cu agenţia de plăţi din Ungaria şi cea din Austria, unde vom avea o bază de date cu preţuri rezonabile. Cine se va încadra în aceste preţuri poate să se prezinte pentru achiziţii fără să mai prezinte cele trei oferte. Pentru cei publici va rămâne procedura celor trei oferte, dar se va încerca simplificarea acestor proceeduri.

  • Foarte mulţi beneficiari nu au reuşit să îşi asigure cofinanţarea, pentru că nu au ajuns la înţelegeri cu băncile, motiv pentru care am ajuns la rezilieri în sumă totală de aprox 500 mil. Aceşti bani vor fi realocaţi altor direcţii.

  • Pentru prima dată în  program apare finanţarea magazinelor de vânzare a produselor agricole ale beneficiarilor. Cei care vor înfiinţa aceste lanţuri scurte de aprovizionare vor avea multe avantaje. Investitorii pot primi până la 90% sprijin nerambursabil.

  • Vom acorda tinerilor fermieri, sub vârsta de 40 de ani, 50.000 euro pentru instalare în mediul rural. Am discutat iniţial dacă ar trebui să le acordăm 70.000 euro, dar am decis să acordăm mai multor tineri acest sprijin.

  • Avem până acum o absorbţie de 70% plăţi făcute efectiv de UE, iar contractarea e la 98%.

  • Vom avea 150 mil. euro pentru fermele de familie. Ei vor primi până la 125.000 euro per fermă. La ferma familială vom avea în vedere să fie angajaţi numai rude până la gradul trei. 

  • Din această primăvară proiectele se vor depune online. Am eliminat astfel şi birocraţia şi pierderea de vreme şi nervii beneficiarilor.
     

Cristina Constantinescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei metodologie, monitorizare, raportare şi relaţii instituţionale, APIA

  • În perioada 2007-2013, anual au fost plătiţi cam un milion de fermieri. În afară de această schemă, mai sunt restituţiile la export şi ajutoarele pentru zonele defavorizate, anume producătorii de orez şi cei de lapte de vacă.

  • Până în 2020 vom ajunge la o alocare de aproape 2 mld. euro pe an şi un cuantum de până la 196 euro pe hectar. Acesta e un deziderat în negocierile CE, să ajungem la un cuantum relativ unitar cu ceilalţi membri ai ue.

  • Pentru că anul acesta trebuie să pregătim terenul pentru noua perioadă de programare, fermierii trebuie să delimiteze suprafeţele de teren care constituie zone de interes ecologic. Altă condiţie e să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu şi cerinţele legale în materie de gestionare. Din 2015 trebuie să diversifice culturile şi să menţină pajişti permanente.

  • APIA eliberează adeverinţe la cererea fermierilor, prin care atestă suma pe care beneficiarul urmează să o primească. Adeverinţa e depusă la bancă, aceasta acordă apoi un credit, garantat de fondurile de garantare, în valoare de până la 90%.

  • Anul trecut am emis 11.000 adeverinţe, pentru o valoare totală de 565 mil. lei. Pentru fermierii de bovine, ovine şi caprine am eliberat 15.000 de adeverinţe. Numărul băncilor cu care am colaborat a fost de 11 sau 13, în funcţie de tipul de subvenţie.

  • Prin noua Politică Agricolă Comună, Comisia Europeană a impus ca fondurile să fie acordate numai fermierilor activi. Se vor exclude de la plată acei deţinători de terenuri care nu au activitate agricolă sau care au activitate agricolă redusă.

  • Subvenţia acordată tinerilor feremieri, cu vârstă sub 40 de ani, va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Aceştia vor primi şi o subvenţie fixă anuală de până la 500 euro. Micii fermieri vor fi scutiţi de aplicarea măsurilor de înverzire.

  • Au existat cazuri în care oamenii care au dat în folosinţă fără niciun document au venit ulterior la APIA şi au cerut subvenţii.


Liviu Drăgan, CEO, TotalSoft

  • După trei ani de zile, am o admiraţie totală faţă de multe companii cu care lucrăm pentru că văd ce investiţii se fac şi nu aş fi crezut că există un astfel de apetit spre informaţii şi urmărirea profitabilităţii şi a contractelor de arendă prin intermediul suprafeţele cadastrale.

  • Agricultorii merg cu tablete în ferme şi îşi pun culturile urmărind succesiunea culturilor, costurile şi transferurile costurilor în caz de calimitate, ciclurile de însămânţare şi alte lucruri, în detaliu.

  • Aproape toţi fermierii împrumută bani la bancă şi trebuie să dea nişte rapoarte foarte exacte legate de profitabilitate. Calculul în agricultură e mai complicat decât în multe alte domenii.

  • Această maturizare a agriculturii, prin adoptarea tehnologiei, este un semn extrem de bun. Dacă acum agricultura are o pondere de sub 10% din Produsul Intern Brut, domeniul va creşte natural prin maturizare şi prin investiţie.

  • În următoarea perioadă se vor produce coagulări de ternuri, care vor avea efecte benefice. Nu sunt domenii în care companiile sunt stabile. Există o variaţie, iar informaţia este estenţială.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO