Guvernul premierului Victor Ponta ar trebui să pregătească în aceste zile raportul privind investiţiile de 10 miliarde de euro pe care şeful Executivului le-a promis până la sfârşitul acestui an. În loc de un astfel de răspuns, de un astfel de bilanţ, guvernul şi majoritatea guvernamentală sunt în centrul celui mai mare scandal politic al acestui an.
Modificarea Codului penal decisă săptămâna trecută de comisiile de specialitate ale Parlamentului în sensul întăririi imunităţii şi introducerii impunităţii pentru aleşi şi un proiect de amnistiere iniţiat de câţiva membri ai Legislativului, au împins partidele aflate la putere într-un ungher din care nu mai pot ieşi decât cu dezminţiri şi retractări. Premierul spune că nu a ştiut de proiectul de modificare a Codului penal pentru că era plecat la funeraliile lui Nelson Mandela, iar şeful liberalilor Crin Anto-nescu susţine că nu a avut toate datele când a apărat proiectul care întăreşte impunitatea parlamentarilor şi aleşilor locali. Într-o stenogramă de partid ajunsă în presă – cu sau fără voia PNL – acesta mai afirmă: „Este o nebunie!“
Este un soi de nebunie cum spune Crin Antonescu pentru că guvernul şi majoritatea parlamentară şi-au fixat ca ţeluri scoaterea României din situaţia de criză. Dacă fosta putere a suferit un eşec colosal la alegerile de acum un an, acest lucru a fost cauzat de situaţia economică în care o guvernare constrânsă şi puţin pricepută a condus ţara. Noua majoritate politică a câştigat puterea într-un mod categoric plecând de la această realitate. În luna iulie a acestui an, premierul Victor Pota a promis într-un plan pompos intitulat „plan naţional de investiţii strategice şi de creare de locuri de muncă“ investiţii de 10 mld. euro până la sfârşitul anului şi încă 50.000 de noi locuri de muncă. Cum anul se încheie, premierul ar fi trebuit să-şi pregătească bilanţul. În loc de un astfel de bilanţ avem un scandal politic care costă România nu doar pe plan intern, ci şi extern, din punctul de vedere al imaginii, pentru că deja există observaţii şi atenţionări din Parlamentul European şi din partea unor ambasade.
Unde sunt investiţiile?
Dacă în vară premierul Ponta promitea investiţii de 10 miliarde de euro, în plină iarnă nu prea va putea arăta ceva dacă se decide asupra unui bilanţ.
Investiţia de un miliard de euro din partea KazMunai Gaz pe care o anunţa atunci nu s-a realizat, proiectul care o făcea posibilă a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.
Proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti, de un miliard de euro anunţat cu aceeaşi ocazie, a rămas tot la stadiul de proiect, un alt proiect tot de un miliard de euro de la Rovinari este în aceeaşi situaţie. Este adevărat că la summit-ul Europa de Est – China, de la Bucureşti, au fost semnate unele acorduri care împreună ar însemna câteva miliarde de euro, dar nu este vorba despre ceva concret, ci despre intenţii. În schimb, dacă vorbim despre investiţiile străine, cele consemnate în documentele oficiale, vedem că ele se duc în jos. Investiţiile străine directe au totalizat în primele zece luni 1,8 miliarde de euro, în scădere cu 8,2% potrivit datelor anunţat de BNR. Cât despre investiţiile statului (cheltuielile de capital), ele s-au redus cu 11% în primele 10 luni faţă de perioada similară a anului trecut. Dacă guvernul se laudă cu menţinerea echilibrului bugetar, el s-a obţinut, aşadar, între altele, pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii.
La 11 luni, deficitul bugetar a ajuns la 1,6% din PIB, faţă de 2,5% din PIB cât a fost convenit cu finanţatorii internaţionali, ceea ce înseamnă că guvernul mai are spaţiu pentru a cheltui în decembrie peste 1 miliard de euro pe seama deficitului. Doar că analiştii financiari arată că această chibzuială a guvernului este doar o aparenţă pentru că situaţia ascunde, de fapt, arieratele - statul nu şi-a plătiti furnizorii pentru a nu sări cu cheltuielile peste ceea ce a convenit cu FMI. Cât despre cele 50.000 de noi locuri de muncă promise în iulie pentru finalul anului, acestea par o iluzie. Este adevărat că din ianuarie până în septembrie (data până la care sunt datele disponibile) în economie au fost create 66.000 de noi locuri de muncă, dar ele au fost create la începutul anului pentru că din iunie până în septembrie economia a pierdut 4.000 de locuri de muncă.
Ce bilanţ şi-ar putea face guvernul?
Cu ce s-ar putea lăuda guvernul Ponta dacă ar fi să-şi facă acum bilanţul anului acesta de guvernare? Economia a crescut, dar nu ca urmare a unor măsuri administrative sau fiscale.
În trimestrul al treilea, economia României a crescut cu 4,1% luând prin sur-prindere mediul economic. România a avut în T3 cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană faţă de trimestrul al doilea, de 1,6%. Însă acest lucru este datorat, în mare parte, anului agricol de excepţie. Activitatea economică s-a revigo-rat, dar impactul nu s-a resimţit la nivel fiscal deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi şi o agricultură nefiscalizată.
Nivelul consumului a stagnat (-0,3% la zece luni), ceea ce se vede la nivelul încasărilor din TVA – un plus de doar 4,2% la octombrie faţă de perioada similară a anului trecut şi asta în ciuda majorării salariilor bugetarilor – majorare pentru care bugetul de stat a cheltuit în plus în primele 10 luni ale anului peste 1 miliard de euro faţă de primele 10 luni ale lui 2012.
Salariile bugetarilor au fost reîntregite, salariul minim pe economie a fost majorat, pensile vor fi indexate cum cere legea, de la 1 ianuarie. Dar cu ce preţ? Aşa că, după ce a anunţat în septembrie reducerea TVA la pâine – o măsură încurajatoare - guvernul a introdus noi taxe, deşi nu fusese vorba până în toamnă de aşa ceva. Nu este limpede după întreg scandalul legat de introducerea noii accize la carburanţi, de 0,7 cenţi, şi după refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a promulga legea bugetului de stat de când şi cum se va aplica această măsură. Este o nebuloasă, cum nebuloasă este politica guvernului. Lucrurile clar decise se numără pe degete, în rest sunt planuri peste planuri, multe aflate într-un orizont mult prea îndepărtat cum este strategia pentru autostrăzi, până în 2022.
Cu adevărat concrete sunt scandalurile politice care au culminat cu ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută când în Parlament a fost forţat votul care conferă superimunitate aleşilor.
Acum protagoniştii se străduiesc să repare ce mai poate fi reparat. Potrivit premierului Ponta, proiectul de modificare a Codului penal şi cel privind amnistia trebuie rediscutate şi aprobate de Parlament după ce vor fi analizate şi cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României. De asemenea, Crin Antonescu spune că decizia cu forţă imperativă a conducerii PNL este ca parlamentarii formaţiunii să voteze împotriva modificărilor la Codul penal, el precizând şi că liberalii nu vor vota nici legea privind amnistia.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
