Tacticile brutale ale lui Vladimir Putin în Ucraina cresc presiunea internaţională asupra preşedintelui chinez Xi Jinping, al cărui parteneriat „fără limite” cu liderul rus şi reticenţa de a critica agresiunea Moscovei sunt în contrast puternic cu condamnarea globală şi izolarea Kremlinului, scrie Financial Times.
Marţi, Ucraina a pus pe loc administraţia lui Xi, după ce miniştrii de externe ai celor două ţări au vorbit la telefon. Dmytro Kuleba, potrivit unei declaraţii a ministerului de externe, i-a cerut lui Wang Yi „să forţeze Rusia să oprească agresiunea armată împotriva poporului ucrainean”, invocând relaţia puternică a Beijingului cu Moscova.
„[Wang] a reafirmat sprijinul neclintit al Chinei pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, au afirmat ocifialii de la Kiev. „El l-a asigurat pe Kuleba de disponibilitatea Chinei de a depune toate eforturile pentru a pune capăt războiului pe pământul ucrainean prin diplomaţie, inclusiv în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU”.
Săptămâna trecută, China a refuzat să susţină o rezoluţie a ONU care condamnă invazia, optând în schimb să se abţină.
Ministrul de externe chinez „deplânge” violenţa asupra Ucrainei, reiterând respectul guvernului său pentru „integritatea teritorială a tuturor ţărilor”.
Cu toate acestea, Wang a subliniat argumentul Rusiei că „securitatea unui stat nu trebuie realizată în detrimentul securităţii altor ţări [sau] prin extinderea blocurilor militare”.
Acesta este modul în care China şi Rusia susţin că expansiunea SUA şi NATO după prăbuşirea Uniunii Sovietice au fost de vină pentru generarea crizei, mai degrabă decât Putin. Wang a mai spus că Ucraina „aşteaptă cu nerăbdare ca Beijingul să joace un rol în realizarea încetării focului”, fără a angaja în mod explicit China în negocieri.
Courtney Fung de la Universitatea Macquarie a declarat: „Relaţia Chinei cu Rusia, interesele crescânde în străinătate şi preocuparea pentru reputaţia sa internaţională fac din ea un actor cheie pe care Ucraina să-l abordeze pentru mediere”.
Fung a menţionat că Beijingul a contribuit la medierea disputelor internaţionale care implică Coreea de Nord, Afganistanul şi Siria. Dar nu s-a oferit să joace un asemenea rol atunci când Rusia a anexat Crimeea în 2014 sau când a invadat Georgia în 2008.
Participarea Chinei la orice discuţii asupra Ucrainei, a adăugat Fung, ar putea ajuta Beijingul să se prezinte „ca un stat responsabil care lucrează pentru a calma conflictul [şi] compensa criticile internaţionale, arătând că menţinerea relaţiilor cu toate părţile este o resursă utilă pentru soluţiile politice”.
Artyom Lukin, expert în relaţia China-Rusia la Universitatea Federală din Orientul Îndepărtat din Vladivostok, a declarat că remarcile lui Wang au fost notabile pentru „unele schimbări de nuanţă”. Dar, a adăugat el, „în timp ce menţionează victimele civile, [chinezii] nu menţionează cine le provoacă, reiterând, de asemenea, poziţia în sprijinul Rusiei”.
Un consilier al guvernului chinez, a declarat, sub anonimat, că oficialii de la Beijing au înţeles că sprijinul voalat al lui Xi pentru Putin, care a fost descris drept o „neutralitate pro-Rusia”, este din ce în ce mai în contradicţie cu opinia internaţională.
Dar el a adăugat că alianţa, caracterizată oficial la un summit recent Xi-Putin drept un parteneriat „fără limite”, există de ani e zile şi nu poate fi abandonată cu uşurinţă. Acest lucru rămâne valabil mai ales în lumina a ceea ce Beijingul consideră a fi campania neîntreruptă a Washingtonului pentru a preveni ascensiunea de drept a Chinei ca putere economică şi militară.
În discursul său de marţi privind starea Uniunii, Joe Biden a spus că „Putin este acum izolat de lume mai mult ca niciodată” şi l-a avertizat pe Xi „să nu parieze împotriva poporului american”.
Paul Haenle, un fost consilier pentru Asia al preşedinţilor George W. Bush şi Barack Obama, a declarat că relaţia personală pe care Xi a creat-o cu Putin în ultimul deceniu face aproape imposibilă distanţarea Beijingului de Moscova.
Cei doi s-au întâlnit personal de 38 de ori de când Xi a fost numit şef al Partidului Comunist Chinez în urmă cu un deceniu, au sărbătorit zilele de naştere împreună şi se numesc unul pe celălalt drept „cei mai buni prieteni”.
„Este riscant din punct de vedere politic pentru oricine din sistemul chinez să se prezinte şi să sugereze că poate Beijingul ar trebui să reconsidere alinierea strategică cu Rusia”, a declarat Haenle.
„În acest moment, s-ar putea să nu fie posibil ca birocraţia, ministerul de externe [sau] consilierii seniori de partid să recomande o schimbare. Trebuie să vină direct de sus, de la Xi însuşi.”
