ZF 24

Încep pregătirile pentru noua strategie energetică: Nu trebuie să mai existe niciun investitor străin în energie care să nu aibă un partener român

Ziarul Financiar a organizat ieri o nouă conferinţă pe energie cu tema „România, în pragul unei noi strategii energetice. Care sunt direcţiile?“ la care au fost prezenţi atât reprezentanţi din mediul politic, cât şi ai mediului de business

Conferinţă ZF pe energie. galerie foto

Autor: Roxana Petrescu, Radu Bostan

06.11.2013, 22:03 1906

Anunţul de licitaţie pentru o nouă strategie energetică a fost lansat, acesta fiind primul pas pentru întocmirea unui document care să stabilească liniile de dezvoltare pentru un sector cu puternice implicaţii în economie.

În prima jumătate a anului viitor documentul care va coordona acest domeniu în care sunt active cele mai mari companii din România va fi gata, dau asigurări autorităţile. Întărirea companiilor româneşti prin implicarea lor alături de jucătorii străini în proiecte de investiţii majore, finalizarea negocierilor pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, continuarea listărilor, investiţii majore în sectorul cărbunilor sunt doar câteva dintre elementele enumerate ieri la conferinţa „România, în pragul unei noi strategii energetice. Care sunt di­recţiile?“, organizată de ZF. Dacă toate aceste iniţiative vor depăşi stadiul de decla­raţii, anul 2014 se anunţă a fi unul dintre cei mai interesanţi pentru energie din ultimele două decenii.

„Ieri (marţi - n.red.) Departamentul pen­tru energie a pus pe site cerinţele pentru participarea la licitaţie a consultanţilor pentru noua strategie energetică. Sperăm ca la sfârşitul semestrului I anul viitor să avem o strategie coerentă, pe următorii 20-25 de ani“, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie la conferinţa ZF care i-a avut ca parteneri pe Petrom, E.ON, BRD Groupe Société Générale, casa de  avocatură Ionescu şi Sava, Orange, casa de avocatură Schoen­herr şi Opel.

Ministrul Niţă a spus că în mod normal în toate proiectele investitorilor străini statul român trebuie să fie prezent prin companiile sale.

Noua strategie are de rezolvat multe provocări printre care se numără scăderea consumului de energie electrică şi de gaze naturale, necesitatea realizării unor investiţii în noi unităţi de producţie pentru a le înlocui pe cele învechite, producţia de gaze naturale care se preconizează în Marea Neagră, dar şi gazele de şist, reacţia unei industrii tot mai vulnerabile la creşterile de preţuri mai ales în contextul unei redresări economice lente.

Potrivit Marianei Gheorghe, CEO al Pe­trom, cea mai mare companie locală, în urmă­torii 20 de ani sectorul energetic are nevoie de investiţii de 3-4 miliarde de euro anual.

„Pentru a atrage capitalul românesc şi internaţional, în afară de o strategie credibilă avem nevoie de un cadru legislativ şi fiscal stabil şi predictibil. De fiecare dată când avem un dialog cu autorităţile, toţi spunem acelaşi lucru, dar cred că e nevoie ca aceste cuvinte să fie sprijinite de fapte“, a spus ea.

 

Companiile româneşti trebuie să privească în exterior, cărbunii revin în atenţie, marile proiecte merg mai departe
 

Una dintre modalităţile de a atrage bani sunt listările la bursă, care vor con­tinua şi anul viitor, su­mele urmând să rămână în conturile firmelor, nu ca în cazul Romgaz, unde fondurile din vânzare se duc la bugetul de stat.

„Pe termen scurt, am început anul acesta câteva acţiuni referitoare la internaţionalizarea companiilor energe­tice româneşti, mă refer la procesele de listare Transgaz, Romgaz, Nuclear­electrica. Vom continua procesul anul viitor cu Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia. Unele dintre acestea trei intenţionăm să le listăm şi la Londra“, a spus Niţă.

Ministrul a mai precizat că firmele româneşti trebuie să devină mai agresive pe scena marilor proiecte energetice şi că investitorii străini ar trebui să demareze investiţiile în parteneriat cu companiile locale.

„De alfel, în mod normal nu trebuie să existe nicio companie străină care vine în domeniul energiei în România care să nu aibă un partener român. Indiferent că intră cu 1% sau 10%, companiile româneşti trebuie să fie mai active, mult mai agresive, mai ales atunci când este vorba despre resursele româneşti. Nu este o chestiune de naţionalism. Nu putem să ţinem companiile româneşti sub anonimat. Nu putem accepta ca alte companii din ţări mai mici ca noi din jurul nostru să vină la noi să joace un rol important, iar noi să fim ruda săracă“, a mai precizat Niţă.
 

Marile proiecte din nuclear şi hidro sunt din nou puse pe masă

Ministrul a mai spus că demararea unor proiecte majore, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, vor merge mai departe, chiar dacă în acest moment consumul de energie al României este cu 7% mai mic faţă de cel de anul trecut. Niţă mai spune că anul viitor ar putea finaliza negocierile pentru aceste obiective majore.

„Foarte multă lume va spune: dar de ce să mai facem alte capacităţi de producţie a energiei dacă nu avem consumul necesar? Nu putem trăi izolaţi în această regiune. Trebuie să facem interconectarea cu Moldova, Bulgaria, Sebria, Ungaria astfel încât să putem să ieşim cu energia electrică multă şi ieftină“, a adăugat ministrul.

La rândul lor, marile companii din domeniul producţiei de energie susţin necesitatea demarării acestor proiecte.

„Am risca independenţa energetică a ţării dacă nu am merge mai departe cu programul nuclear. Să ne reamintim că o astfel de construcţie se întinde pe foarte mulţi ani. Dacă noi ne vom găsi parteneri pentru proiect anul viitor, să spunem, proiectul va fi gata peste 8-10 ani. Trebuie să decidem ce vrem să fie România în acel moment“, a pus Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica.

La rândul său, Mihai Teleanu, membru al directoratului Hidro­electrica, spune că fară proiectul Tarniţa, nici reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă nu se pot realiza, imensa hidrocentrală cu pompaj fiind de altfel şi unitatea de care depinde în mod direct continuarea dezvoltării sectorului de energie regenerabilă.

„Sistemul românesc suferă din pricina stocajului. Noi nu putem dez­volta reactoarele 3 şi 4 fără stocaj nocturn. Nu putem dezvolta eoliene care sunt imprevizibile fără stocaj. Noi avem proiectul Tarniţa de circa 40 de ani, e cel mai lustruit proiect din România. El este extrem de necesar atât pentru a continua dezvoltarea eolie­nelor, cât şi pentru unităţile 3 şi 4. Probabil că în momentul în care aceste reactoare vor fi în funcţiune vom avea nevoie de 2.000 MW în pompaj. Mai avem un astfel de proiect în Dobrogea, la Măcin“, a spus Teleanu, care a mai precizat că discuţiile pentru atragerea unui investitor în acest proiect „sunt extrem de încuraja­toare“.

„Sperăm ca anul viitor să apară o soluţie“, a mai precizat reprezentantul Hidroelectrica.
 

Mineritul revine în atenţia reflectoarelor

Deşi mulţi ani mineritul şi producţia de energie pe bază de cărbuni au fost un fel de Cenuşăreasă a sistemului energetic, lucrurile ar trebui să se schimbe în doi ani, când sunt progra­mate investiţii de 70 de milioane de euro pentru cele patru mine de huilă considerate viabile din cele şapte câte avea Compania Naţională a Huilei.

Acum, cele patru mine alături de termo­centralele Mintia şi Paroşeni fac parte din Complexul Energetic Hune­doara.

„Sper ca în 2-3 ani să retehno­logizăm Mintia şi să modernizăm cele patru mine. Ar fi pentru prima oară din 1982 când investim în mine“, a mai spus ministrul delegat pentru energie.

La rândul său, Dan Gheorghiu, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme de energie, a susţinut necesitatea realizării unor noi investiţii în domeniul de producţie, precizând că energia pe cărbuni va avea un rol de jucat pentru încă 20 de ani, dar că aceasta ar putea fi scoasă treptat din ecuaţie dacă într-adevăr producţia de gaze a României va creşte în urma descoperirilor din Marea Neagră şi a gazelor de şist. „Avem tehnolgoii învechite. Noi n-am mai avansat. Trebuie să punem ceva în loc. Perioada de tranziţie va fi asigurată de gaz. Dacă vom şti cum să-l aducem la ţărmul mării şi vom şti să exploatăm deştept gazele de şist, România nu va avea o problemă. Dacă ne vom baza în continuare pe cărbune, şi probabil că acesta va fi un combustibil de luat în seamă pe următorii 20 de ani, va trebui să plătim nişte taxe pe emisiile de carbon în viitor“, a explicat Gheorghiu.
 

Constantin Niţă (foto primul din dreapta), ministrul delegat pentru energie, şi Mariana Gheorghe (a patra din dreapta), CEO al Petrom, cel mai puternic executiv din România, au discutat ieri alături de ceilalţi particpanţi despre ce vor statul şi companiile private în sectorul energetic

 

Speranţele din adâncurile Mării Negre

Gazele din Marea Neagră sunt considerate de autorităţi ca un bilet aproape sigur spre independenţa ener­getică a României, dar şi pentru întă­rirea rolului pe care ţara îl joacă în regiune.

„România are o poziţie extraor­dinară în viitor prin Marea Neagră. România va putea deveni cel mai important jucător în acest domeniu din Europa Centrală şi de Est. Probabil că prin anul 2018 vom putea deveni exportatori de gaze naturale“, a spus Niţă. Deocamdată în Marea Neagră s-a realizat o singură sondă la mare adâncime, Domino-1, rezultatele acestui foraj realizat de Petrom în parteneriat cu ExxonMobill fiind încurajatoare. Optimismul oficialului român este însă ponderat de declaraţiile Marianei Gheorghe, CEO-ul Petrom, compania direct implicată în acest program de foraj. „Am văzut optimismul domnului ministru să avem producţie în 2018; nu ne însuşim acest an. Credem că spre sfârşitul acestui deceniu vom putea avea producţie, dacă rezultatul explorărilor va fi cel pe care ni-l dorim. Avem doar o singură sondă făcută într-un mediu în care nu a fost nicio sondă la mare adâncime. Totuşi această primă sondă a fost încurajatoare. Pentru a lua decizia de dezvoltare trebuie să avem înţelegerea acelui cadru legislativ şi fiscal, şi pentru acest lucru am început discuţiile cu autorităţile române“, a explicat ea.

Mariana Gheorghe face referire la discuţiile cu statul român legate de noul regim de redevenţe pe care companiile din sectorul de petrol şi gaze ar trebui să le plătească de la finalul anului viitor. „Am început acest dialog încercând să definim condiţiile de piaţă. Pe de altă parte, am făcut şi noi, ca şi ANRM (Agenţia Naţională de Resurse Mine­rale), o evaluare a diverselor modele de redevenţe din Europa. Este absolut normal ca autorităţile române să se uite şi la alte sisteme şi asta am făcut şi noi. Care din aceste modele sunt aplicabile, adică se pot aplica constructiv astfel încât să câştige şi statul dar să permită şi investitorilor să aibă cash flowul necesar investiţiilor, rămâne de văzut“, a mai spus CEO-ul Petrom.

Potrivit Marianei Gheorghe, în următorii 20 de ani sectorul energetic are nevoie de investiţii de 3-4 miliarde de euro anual. „Pentru a atrage capitalul românesc şi internaţional, în afară de o strategie credibilă avem nevoie de un cadru legislativ şi fiscal stabil şi predictibil. De fiecare dată când avem un dialog cu autorităţile, toţi spunem acelaşi lucru, dar cred că e nevoie ca aceste cuvinte să fie sprijinite de fapte.“
 

De unde vin banii?

„Sectorul energetic este într-un fel favorit în lumea bancară din punctul de vedere al finanţării, atât în România, cât şi pe plan internaţional. Vorbim de un sector strategic pentru fiecare ţară, care este caracterizat prin nevoia de capital, iar acesta nu poate veni decât prin equity sau pe datorie. În România, băncile întotdeauna au avut sectorul energetic ca prioritate în strategiile lor, iar BRD deţine un loc de top în ceea ce priveşte astfel de proiecte, cu 1,1 mi­liarde de euro plasaţi prin diverse tipuri de finanţare“, a spus Gabriela Ga­vrilescu, director general adjunct (vicepreşedinte) în cadrul BRD - SocGen.

Printre proiectele în care instituţia financiară s-a implicat în România se numără şi finanţarea unităţii 2 a centralei de la Cernavodă. La rândul ei, Gabriela Gavrilescu a subliniat im­portanţa realizării unei strategii pe termen lung şi mai ales a respectării ei. „Finanţarea necesită din ce în ce mai multă predictibilitate şi anticipare“, a mai spus vicepreşedintele BRD.

Părerile specialiştilor diferă însă. De exemplu, parteneriatele public-privat (PPP) au fost o altă soluţie încercată de statul român în ideea de a face rost de bani, dar până acum efectele nu se văd tocmai pentru că partenerii privaţi nu pot aduce finanţatori în proiecte, crede Radu Ionescu, managing partner în cadrul casei de avocatură Ionescu şi Sava.

„PPP este un mecanism creat tocmai pentru acele proiecte de interes public pe care autorităţile responsabile nu le pot susţine financiar, scop în care apelează la parteneri privaţi care să pună la dispoziţie finanţarea necesară implementării proiectelor. Pe de altă parte însă, în orice economie de piaţă investiţiile actorilor privaţi se bazează în primul rând pe finanţări, şi nu pe surse proprii. Aşa stând lucrurile, orice proiect de lege în acest domeniu ar trebui construit luând în calcul în primul rând punctul de vedere al finanţatorului unui asemenea proiect“, a declarat  Radu Ionescu. Potrivit acestuia, PPP nu se dezvoltă în România nu pentru că nu ar exista interes al partenerilor privaţi, ci pentru că aceştia nu pot convinge finanţatorii să se implice în astfel de proiecte.

„Iar cauza este cât se poate de simplă: cadrul legal nu oferă suficiente posibilităţi de garantare a finanţărilor acordate unor asemnea proiecte. Soluţia, prin urmare, stă în crearea unor mecanisme care să convingă finanţatorii de potenţialul beneficiu pe care îl pot obţine prin implicarea în astfel de proiecte“, a mai spus reprezentantul casei de avocatură Ionescu şi Sava.
 

Energia verde a tras frâna

Unul dintre domeniile care pur şi simplu au decolat în anii de criză, dar care au avut în spate sprijinul unei scheme foarte generoase, a fost energia regenerabilă. Piaţa a fost afectată recent de o modificare a legislaţiei în baza căreia din 2009 şi până acum au atras investiţii de peste 4 miliarde de euro. Avocaţii spun că investiţiile pornite îşi continuă traseul, dar că persepectivele de dezvoltare ale pieţei nu sunt bune, atrăgând din nou atenţia asupra necesităţii asumării şi respectării unui cadru legislativ pe termen lung.

„Cele mai importante pentru investi­tori sunt stabilitatea şi predicti­bilitatea. Investiţiile noi sunt stopate şi cu cât se continuă această stare de incertitudine şi nu se iau decizii clare, indiferent de direcţia în care vor merge, nu cred că acest sector (energie regenerabilă) pe termen mediu se va mai dezvolta“, a spus Monica Cojocaru, avocat pe domeniul energiei din cadrul Schoenherr.

În ciuda problemelor pe care le acuză energia verde, autorităţile spun că prin schema de sprijin ele au fost net favorizate în competiţia cu alte surse, motiv pentru care era necesară o modificare a legislaţiei în vigoare.

„Eu sunt un adept al energiilor regenerabile, în condiţiile în care se joacă fair play pe piaţă. Atunci când producătorii convenţionali se bat să-şi reducă costurile, energia regenerabilă poate să pună pe OPCOM (bursa de energie) chiar şi cu preţ 0, pentru că lui îi ajung certificatele verzi“, a mai spus Dan Gheorghiu.
 

Adio mix energetic

O altă idee care timp de mai mulţi ani a stat la baza propunerilor de strategie energetică a fost unirea pro­ducătorilor de electricitate astfel încât să se formeze un mix de energie, situaţie întâlnită pe majoritatea pieţelor euro­pene. Listările la Bursă a marilor pro­ducători de energie duce spre minimum posibilitatea realizării acestui plan.

„Dacă te uiţi la mixul nostru de producţie de undeva de sus, este foarte bun. Când ajungi cu picioarele pe pământ şi vrei să faci un export de energie electrică, te loveşti de toată legislaţia şi nu poţi să amesteci energia termo cu hidro şi să fii competitiv la export. Acest mix care se dorea acum câţiva ani era tocmai pentru a forma nişte companii puternice. Acum după listare nu se mai poate face acest lucru, decât dacă va exista o lege a holdingului şi vor fi nişte criterii“, crede însă Dan Gheorghiu.

Realizarea acestui mix s-ar putea face totuşi prin strategiile proprii de dezvoltare ale marilor producători de energie.

„Ne imaginăm deja nişte strategii de diversificare, dar care trebuie făcute ţinând cont de aşteptările investitorului. Investitorul privat este mult mai activ şi vocal decât statul. În planul de administrare noi am enunţat clar că ne uităm la proiectul Tarniţa, proiect care este foarte eficient cu cât mai mult cu cât sperăm să finalizăm reactoarele 3 şi 4“, a precizat Daniela Lulache. Părerile sunt totuşi împărţite.

„La ora actuală nu mai suntem interesaţi de mix, pentru că la momentul în care ieşim pe bursă anul viitor nu mai este nicio soluţie“, a spus Mihai Teleanu, membru al directoratului Hidroelectrica.
 

Strategia strategiilor

Viitoarea strategie energetică tre­buie să mai ţină cont însă de un lucru, o estimare bună a consumului de electricitate, gaze sau petrol, pe toate cele trei pieţe fiind înregistrate scăderi anul acesta. Care ar putea fi măsurile pentru stimularea cererii astfel încât să facă investiţiile în unităţi noi mai atractive?

„Încurajarea consumului de energie în industrie este greu de prezis acum, dar va trebui să promovăm conceptul nou de smart cities, smart grids şi asta înseamnă şi transportul electric, care va duce către decarbonizare. Va trebui să ne gândim la încurajarea populaţiei pentru a trece de la gătitul pe gaze la gătitul electric, probabil chiar încurajarea din partea statului pentru achiziţia primelor aparate de acest tip. Vom elibera astfel o cantitate de gaze naturale care vor fi utilizate mult mai eficient în altă parte şi va creşte şi consumul de energie electrică“, a mai spus Dan Gheorghiu.

Totodată, viitoarea strategie energetică ar trebui făcută în strânsă legătură cu strategiile de dezvoltare pentru marile ramuri economice, aşa cum sunt agricultura, metalurgia sau petrochimia, au conchis oamenii din domeniu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.11.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO