În anul 1995, în şcolile profesionale din România învăţau peste 285.000 de elevi, iar numărul acestora a scăzut de aproape 11 ori până în prezent, astfel că la începutul acestui an erau înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi în astfel de instituţii de învăţământ.
„Suntem înnebuniţi de lipsa şcolilor profesionale, cea mai proastă decizie a fost desfiinţarea lor. Nu se mai găsesc la ora actuală candidaţi în piaţă specializaţi în mecanică, electromecanică sau oameni cu diplome de frezor sau operatori de maşini de rectificat. Este una dintre tumorile noastre“, spune Melinda Mathe, directorul de resurse umane al producătorului de rulmenţi NTN-SNR Rulmenţi din Sibiu, care are în prezent 750 de angajaţi. Compania are în plan să facă un număr de 100 - 150 de noi angajări anul viitor, pentru că a deschis o nouă hală de producţie.
„Avem planuri de angajare multianuale, de aceea avem nevoie de un bazin de candidaţi din care să recrutăm“, a adăugat Mathe.
După desfiinţarea şcolilor profesionale din 2009 (decizie luată de ministrul educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, pe motiv că nu mai exista cerere din partea tinerilor), numărul de „meseriaşi“ disponibili pe piaţa muncii a scăzut dramatic, chiar dacă modificarea legii învăţământului din 2011 a presupus reînfiinţarea acestor forme de învăţământ.
Angajatorii, în special cei din industria auto, au nevoie de candidaţi pentru meseriile specializate, pentru a continua angajările pe plan local, însă se confruntă cu un deficit mare de personal. Iar nevoia de angajaţi calificaţi a determinat companii mari precum Continental, Schaeffler, Dräxlmaier sau Preh să se alieze pentru înfiinţarea „Şcolii Profesionale Germane Kronstadt“ din Braşov, care să pregătească tineri în meserii precum confecţioner articole din piele, sculer matriţer, sudor sau operator la maşini-unelte cu comandă numerică.
