• Leu / EUR4.7432
  • Leu / GBP5.3799
  • Leu / USD4.2921
ZF 24

Indagra, locul unde ar trebui să fie toată România timp de trei zile

Indagra, locul unde ar trebui să fie toată România timp de trei zile

Autor: Sorin Pâslaru

30 oct 2013 3111

Mâini muncite, aproape negre, adidaşi rupţi şi salopete ponosite. În spatele îngrijitorilor, vacile din rasa Holstein de aproape doi metri înălţime îşi etalează ugerele pline cu 20 - 30 de litri de lapte.

„A, ia uite, e o fermă de la noi de la Bacău. Păi eu cu cinci vaci nu am într-o zi producţia uneia din asta“, spune un fermier de vârstă mijlocie. „Aş da două-trei mii de euro pe una dacă aş şti că mă ţine doi trei ani, dar eu ştiu...?“ În alt cort, viţei şi vaci de carne. „Este deficit mare în Europa, pe asta ar trebui să se axeze ţăranii“, spune  reprezentantul federaţiei crescătorilor de carne de vită.

La un stand cu mulgătoare, un crescător de capre care arată ca un om de oraş este aproape convins - 3.500 de lei o mulgătoare automată. Tot mai mulţi corporatişti români care au muncit în străinătate îşi încep o afacere în agricultură, iar laptele de capră este căutat.  

În faţă, pe fundalul turnurilor de sticlă care au luat faţa Romexpo, un taraf încearcă să mai înveselească atmosfera destul de stingheră după ce trece alaiul premierului Ponta şi al ministrului agriculturii. 

Romexpo este populat de ieri, timp de trei zile, cu vaci de rasă care dau 40 de litri de lapte pe zi, echipamente agricole şi tractoare de la 5.000 de euro bucata în sus, dar este departe de ceea ce ar trebui să fie având în vedere resursele agricole ale ţării. 

Încet- încet, pe ruinele fostelor complexuri agroindustriale şi ale IAS-urilor, România agricolă începe să respire şi să se gândească la echipare cu silozuri, cu utilaje, cu tractoare, cu rase de vaci de carne sau de lapte. Câţiva ani agricoli destul de buni - producţia de anul acesta la cereale este record pentru ultimii 10, dar preţurile sunt jos - au adus Land Roveruri în lanuri.

Locul 11 la producţia MONDIALÂ de vin, locul şase în Europa la producţia de cereale, locul doi la producţia de porumb. Cu aceste date, toamna ar trebui să fie o sărbătoare naţională într-o ţară ca România, unde jumătate din oameni trăiesc în mediul rural, dar nu e. E  mai mult chin, cum chinuite arată şi chipurile multora dintre vizitatorii de ieri ai târgului.

Cel mai mare târg de agro-business aşteaptă anul acesta 50.000 de vizitatori, dar atmosfera nu este cea care ar trebui să fie, nu este la nivelul a ceea ce reprezintă agricultura pentru o ţară cum este România.

Deocamdată este mai mult un loc de desfacere pentru echipamente produse în străinătate.

România exportă produse agroalimentare de 4 miliarde de euro pe an, de zece ori mai mult decât în 2005, dar jumătate din aceste exporturi sunt cereale şi animale vii. Încă avem un deficit anual în comerţul extern de produse agroalimentare de peste un miliard de euro.

Structura extremă a împărţirii terenurilor agricole - jumătate din suprafaţa totală de aproape 10 milioane de teren agricol este în proprietatea fermierilor persoane fizice şi juridice cu peste 1.000 de hectare, în timp ce 1,8 milioane de ferme mici îşi împart circa 2,4 milioane de hectare - este o sursă de slăbiciune. Fermierii de mijloc, cei cu 50-60 de hectare de teren în exploatare, care formează grosul în Franţa, Austria sau Italia, încă lipsesc.

Sunt declaraţii festive an de an despre potenţialul agriculturii, dar statisticile sunt necruţătoare: arată o scădere spre exemplu la numărul de capete de bovină pe care le deţine România, de la 2,8 milioane în 2002 la 1,9 milioane în 2010 şi 1,5 milioane în 2012. O derivă pur şi simplu pe care aderarea la Uniunea Europeană, în loc să o oprească, a accelerat-o.

Normal, producţia de carne de vită este, atenţie, de 5 (CINCI) ori mai mică decât în 1993, când se produceau 626.000 de tone, ca să ajungă la circa 140.000 de tone în 2011. 

„V-aţi cumpărat mulgători automate, ştiţi că de la 1 ianuarie laptele neconform nu mai ajunge pe piaţă“, îl întreb pe fermierul din Bacău.  „Ei, am văzut aici la târg, e 2.000 de lei una. Dar nu am cumpărat, aşteptăm să vedem ce-o mai fi, poate se mai prelungeşte termenul...“, spune râzând. Lasă, mai vedem, ne descurcăm noi - veşnica soluţie românească. Pe de altă parte, faptul că oamenii vin, se interesează, vor să vadă ce este nou şi ce îi poate ajuta să supravieţuiască şi să se dezvolte arată că drumul e corect.

Agricultura românească îşi caută modernizarea, dar întrebarea este cât va mai râmâne din ea până o va găsi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.10.2013

Principalele valute BNR - vineri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7432
Diferență: 0
Ieri: 4.7432
Azi: 4.2921
Diferență: 0
Ieri: 4.2921
Azi: 5.3799
Diferență: 0
Ieri: 5.3799
Azi: 4.3319
Diferență: 0
Ieri: 4.3319