Indicatorul de încredere economică (ESI), publicat de Comisia Europeană, a înregistrat în martie o uşoară scădere în România, ajungând la 92 de puncte, de la 93,8 în februarie, pe fondul deteriorării încrederii în toate sectoarele, arată o analiză Erste.
Valoarea medie în primul trimestru al anului a fost de 92,7, faţă de 93,1 în ultimul trimestru al anului 2025. Această scădere poate semnala o creştere negativă a PIB-ului în primul trimestru al anului 2026, consideră analiştii.
La nivel european, ESI a coborât la 96,7, de la 98,2 în februarie. Valori peste 100 sunt înregistrate în Malta, Grecia, Croaţia, Albania, Spania, Portugalia, Lituania, Letonia, Ţările de Jos, Polonia, Italia şi Cehia. Cel mai scăzut nivel din UE este în Belgia, de 89,5, potrivit datelor Eurostat.
În cazul României, analiza Erste arată că încrederea în sectorul manufacturier a scăzut la -3,0 în martie, de la -1,5 în februarie, determinată în principal de scăderea nivelului producţiei şi al portofoliului de comenzi.
Încrederea consumatorilor a scăzut la -32,0 faţă de -31,5 anterior, înregistrând a patra lună consecutivă sub minimele pandemice din 2020. Sentimentul privind situaţia financiară viitoare, situaţia economică viitoare şi achiziţiile majore a scăzut în martie faţă de februarie, la fel ca şi încrederea în comerţul cu amănuntul..
Managerii se aşteaptă la o activitate economică mult mai redusă în viitor şi o creştere a nivelului stocurilor.
Încrederea în sectorul construcţiilor a scăzut uşor în martie la -12,4 de la -11,3 anterior, atât la nivelul comenzilor, cât şi ocuparea forţei de muncă.
Aşteptările privind preţurile de consum au crescut în toate sectoarele. Aşteptările privind inflaţia la nivelul consumatorilor au sărit la cele mai înalte niveluri din august, când guvernul a majorat taxele.
