ZF 24

Industria chimică a României, încă un călcâi al lui Ahile pentru economia românească: Resursele naturale se exportă în stare brută şi se importă materie primă la preţ dublu. Principalele resurse naturale din care rezultă produsele chimice sunt ţiţeiul, gazul, sarea şi lemnul, resurse de care România dispune într-o măsură mai mare decât alte ţări europene

Industria chimică a României, încă un călcâi al lui Ahile pentru economia românească: Resursele naturale se exportă în stare brută şi se importă materie primă la preţ dublu. Principalele resurse naturale din care rezultă produsele chimice sunt ţiţeiul, gazul, sarea şi lemnul, resurse de care România dispune într-o măsură mai mare decât alte ţări europene

De la stânga la dreapta Petru Ianc, şeful departamentului de politică industrială din cadrul Ministerului Economiei între 1998 şi 2011: Ţările europene, fără excepţie, fac parte din categoria celor care îşi valorifică materiile prime. Exportul materiilor prime în vederea prelucrării în altă parte este apanajul ţărilor mai slab dezvoltate, precum ţările africane. Mircea Turdean, CEO-ul Farmec: Noi trebuie să aducem gaz pentru deodorant sau aerosoli din import. În condiţiile în care România este printre primii patru producători de gaze din Uniunea Europeană, faptul că nu se prelucrează aceste gaze ne obligă să aducem din import. Dragoş Damian, CEO-ul Terapia Cluj: Noi nu cumpărăm materii prime din România şi le cumpărăm din import, pentru că fabricile chimice au fost închise. Faptul că noi nu mai primim produse cu valoare adăugată din România ne face să ne ducem la import, unde luăm mult mai scump.

Autor: Răzvan Botea

20.05.2020, 16:10 526

Industria chimică a României, ramura industrială din care derivă cele mai multe activităţi conexe, este puternic dependentă de importurile de materie primă. Situaţia este una cu atât mai paradoxală cu cât România dispune de resursele naturale cele mai importante pentru această industrie: ţiţei, gaz metan, sare, lemn. Pro­dusele industriale sunt responsabile de circa jumătate din deficitul comercial la bunuri al României de 17 mld.  euro în 2019.

„În România nu se mai produce nicio materie primă în afară de ţiţei, benzină, păcură. Mai produce cât ceva Petromidia. Toate cele din aval şi-au redus drastic capacitatea. PVC se face cu materie primă din import. Hârtia la fel - fibrele celulozice nu se mai fabrică nicăieri. S-au închis toate fabricile textile unde lucrau zeci de mii de oameni în Moldova. Ce a rezistat mai bine cu materiale din import şi nu s-au închis sunt fabricile de medicamente, dar fără materiile prime din România“, spune pentru ZF Petru Ianc, şeful departamentului de politică industrială din cadrul Ministerului Economiei între 1998 şi 2011.

Criza coronavirusului, când toate ţările s-au întors către resursele interne, a arătat cât de periculoasă este dependenţa industriei chimice a României de importuri. În perioada comunistă şi puţin după decembrie 1989, lanţurile de producţie din industria chimică românească erau integrate. Dragoş Damian, CEO al Terapia cluj, cel mai mare producător de medicamente din România cu 850 de angajaţi şi afaceri de peste 730 mil. lei, spune că nevoia de a importa materii prime pentru produsele farmaceutice face ca preţul de producţie să crească considerabil. „Practic noi nu cumpărăm materii prime din România şi le cumpărăm din import, pentru că fabricile chimice au fost închise. Faptul că noi nu mai primim produse cu valoare adăugată din România ne face să ne ducem la import, unde luăm mult mai scump“, a spus Dragoş Damian.

Mircea Turdean, CEO-ul Farmec, producător local de produse cosmetice cu cifră de afaceri de aproape 240 mil. lei şi 730 de angajaţi, explică faptul că produsele importate pentru fabricarea cosmeticelor ajung să coste şi de două ori mai mult decât cele care erau fabricate local.

„Noi trebuie să aducem gaz pentru deodorant sau aerosoli din import. În condiţiile în care România este printre primii patru producători de gaze din Uniunea Europeană, faptul că nu se prelucrează aceste gaze ne obligă să aducem din import. Noi aducem gaz din Italia, în contextul în care s-ar putea prelucra gaz de calitate în România“, a spus Mircea Turdean.

Stearina obţinută din grăsime, un produs de bază pentru cremele produse de Farmec Cluj, nu se mai fabrică în România. CEO-ul Farmec spune că importul acestui produs se face la preţ dublu faţă de cel produs local, astfel compania îşi micşorează marja de profit prin faptul că nu poate ridica preţul produsului finit pentru păstrarea competitivităţii.

„Într-un trecut nu foarte îndepărtat, tot ce înseamnă grăsimi de tip stearină se fabricau în România. Fabrica a fost privatizată şi apoi închisă, iar noi, produ­cătorii de cosmetice, am fost nevoiţi să importăm această materie primă de aceeaşi calitate, dar la preţ dublu“, a mai spus Mircea Turdean.

Cel mai mare combinat chimic din România este cel operat de Chimcomplex. Compania produce substanţe active biocide pe bază de clor şi hipoclorit de sodiu şi are peste 2.000 de angajaţi şi 1,2 mld. de lei cifră de afaceri.

În România industria chimică a început să fie dezvoltată puternic în anii ‘60. Ma­teriile prime de bază pe care România le are pentru această ramură sunt în primul rând ţiţeiul, gazul metan, sarea, lemnul şi stuful.

„Industria chimică în ramura ei de ţiţei a fost puternică şi înainte de Al Doilea Război Mondial. Noi aveam o serie de rafinării, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele. Brazi, Oneşti, Câmpina, Vega, Dărmăneşti etc., erau şi înainte de război. La acestea s-au adăugat Arpechim şi Petromidia“, a mai spus Petru Ianc.

Dacă înainte de căderea comunismului lanţurile de producţie din chimie erau integrate, de la materia primă la produsul finit, astăzi industria chimică românească este dependentă de importul de materie primă.

„Cel mai important sector de petrochimie din România era Arpechim Piteşti şi de asemenea şi Midia avea un sector important de petrochimie. Produsele de la Piteşi însemnau materie primă pentru Oltchim Râmnicu Vâlcea şi de asemenea pentru Borzeşti. Materia primă de bază pentru acestea era etilena, polietilena, propilena. De la Vâlcea pleca PVC-ul, care constituite materie primă importantă pentru conducte de toate felurile, ferestre termopan, etc.“ a mai spus Petru Ianc.

România dispune de principalele resurse naturale pentru industria chimică. Din aceste resurse rezultă materii prime care sunt baza pentru industrii precum fabricarea de produse din hartie, cosmetice, medicamente, detergenţi,lacuri şi vopsele, uleiuri, textile sintetice.

„Ţările europene, fără excepţie, fac parte din categoria celor care îşi valorifică materiile prime. Exportul materiilor prime în vederea prelucrării în altă parte sunt apanajul ţărilor mai slab dezvoltate, precum ţările africane. Nu poţi crea locuri de muncă decât valorificând resursa naturală a ţării. Altminteri, faci prestări de servicii“, a mai spus Petru Ianc.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO