ZF 24

Industria românească încă aşteaptă ajutorul de stat în valoare de 330 mil. euro pentru compensarea costurilor cu energia

Industria românească încă aşteaptă ajutorul de stat în valoare de 330 mil. euro pentru compensarea costurilor cu energia

Autor: Răzvan Botea

21.05.2020, 18:50 84

Guvernul a emis în decembrie 2019 o ordonanţă de urgenţă prin care se transpune în legislaţia românească o directivă europeană care permite subvenţionarea unor costuri cu energia pentru marii consumatori industriali.

Aproximativ 170 de companii din in­dustria românească ar urma să primească un ajutor de stat pentru energie în valoare totală de 331 mil. euro timp de trei ani, potrivit unui act normativ adoptat de guvern în de­cem­brie 2019. Printre companii se regăsesc produ­cători de oţel, aluminiu sau produse chimice.

Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, spune că acest ajutor de stat este încă blocat într-un proces birocratic. Schema de ajutor de stat a fost aprobată de Comisia Europeană.

„Din decembrie 2019 şi până acum nu s-a pus în operă această ordonanţă de urgenţă a guvernului. Comisia Europeană a aprobat schema, care a fost trimisă înapoi guvernului român. Sunt bani mulţi care în perioada de criză sunt extraordinari de utili. În această perioadă de criză toate ţările au făcut eforturi uriaşe de a da ajutoare industriei“, a declarat el pentru ZF.

El explică faptul că firmele din industria românească sunt în competiţie, atât pe piaţa externă, cât şi pe piaţa internă, cu companii din alte ţări, iar alte state europene au pus în aplicare această schemă de ajutor încă din 2013.

„Companiile noastre sunt în competiţie directă cu aceste ţări, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa Uniunii Europene. În plus, şi costurile cu energia sunt teribile. Sub formă de ajutor de stat s-au plafonat preţurile la energie şi gaz în momentul în care erau la cel mai înalt nivel. În aceast context, companiile noastre sunt într-o situaţie extrem de dificilă. Consumul de oţel scade, consumul de aluminiu scade, iar situaţia este extrem de gravă.“ Costurile cu energia în producţia de aluminiu reprezintă circa 40% din costurile de producţie, în vreme ce în industria oţelului costul cu energia este de circa 18% din costurile totale. Mai mult de o treime din costul cu energia este reprezentat de certificatele de emisii indirecte.

Producătorii de energie pe bază de cărbune, cum ar fi Complexul Energetic Oltenia, sunt obligaţi să cumpere de pe piaţă certificate de emisii de CO2. Preţul acestor certificate este introdus în preţul energiei, care este plătit de consumatorul industrial, cum ar fi Alro Slatina, Sidex Galaţi, Tenaris Silcotub Zalău, ArcelorMittal Hunedoara etc.

Actul normativ adoptat de guvern în decembrie asigură compensarea unei părţi a acestor costuri cu certificatele de emisii de CO2, plătite în final de consumatorul industrial.

Schema de compensare a acestor costuri, revăzută şi într-o directivă europeană din 2018, permite statelor membre să compenseze cea mai mare parte a costurilor cu certificatele de CO2.

În cazul României, suma pentru perioada 2018-2020 este de 331 mil. euro şi de aceasta ar urma să beneficieze 170 de companii. Sumele prevăzute pentru compensare sunt plătite din vânzarea excedentului de certificate de emisii de CO2 de către statul român, în valoare de circa 1 miliard de euro. Zece state membre ale UE care produc energie pe bază de cărbune au adoptat această schemă de ajutor, printre care Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia sau Polonia.

AFACERI DE LA ZERO