ZF 24

Industria şi consumul au adus România pe primul loc în Europa la creşterea economică

Foto Shutterstock

Autor: Claudia Medrega

16.05.2014, 00:08 1402

România a fost în primul trimestru liderul Euro­pei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, PIB-ul făcând un salt de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Evoluţia economiei din primele trei luni a surprins plăcut, depă­şind majoritatea estimărilor analiştilor.

„O veste bună“, „un semnal pozitiv“, „o surpriză plăcută“ - aşa caracterizează analiştii creşterea economică din T1. Tot analiştii atenţionează însă că ar trebui să nu devenim euforici, ci să ne păstrăm realismul şi să facem reformele structurale, care au tot fost tergiversate.

„Entuziasmul necontrolat ar putea face chiar rău. Ar trebui să ne păstrăm realismul şi să ne vedem de treabă, de agenda de reforme structurale, pentru a putea să trecem la euro în 2019“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, mediul de afaceri nu a resimţit încă la nivelul propri­ilor afaceri avântul economiei din statistici şi nici populaţia nu simte o îm­bunătăţire a nivelului de trai. Insol­venţele rămân la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, povara creditelor apasă încă greu pe umerii românilor, iar antreprenorii aşteaptă în continuare iniţiative care să încurajeze mediul de afaceri.

„Urmăresc cu mare interes  indicatorii macroeconomici «fabuloşi» ai României şi nu văd corespondent în viaţa reală. Nu o vom duce bine cât timp importăm mâncare, iar românii apţi de muncă slugăresc prin Europa“, spune Cristian Cornea, directorul general al fabricii de cutii metalice Can-Pack cu afaceri de 70 de milioane de euro.

La rândul lui, Felix Pătrăşcanu, unul dintre cei trei proprietari ai companiei de curierat FAN Courier, care a înregistrat afaceri de 62,5 milioane de euro anul trecut, spune că „pre­siunea este mai mare faţă de anul trecut“, „pro­fitul este în scădere“, iar „statul nu aju­tă“ companiile.

Economia României a reuşit şi anul trecut să surprindă pe toată lumea, cu creşterea de 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România pe podiumul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia.

Pentru primul trimestru din acest an analiştii economici au anticipat o creştere economică cuprinsă în intervalul 2-4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Premierul Victor Ponta a (pre)anunţat o creştere economică în T1 de peste 3%, în timp ce ministrul bugetului Liviu Voinea se aştepta la o creştere a PIB-ului de cel puţin 3,5% în primul trimestru.

Estimările „semnal“ anunţate ieri de Institutul de Statistică indică o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 3,8%  atât pe seria brută, cât şi pe cea ajustată sezonier. Comparativ cu ultimul trimestru din 2013, creşterea economică a fost de doar 0,1%.

În opinia lui Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen, a susţine că am ieşit din criză este „un demers euforic pripit“ cu o formă bine definită, dar fără fond în acest moment. „Este adevărat, motorul a repornit, însă nu este «încălzit» pentru a putea începe cursa în forţă.“

Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru primul tri­mestru şi mai multe detalii vor fi anunţate la de INS 6 iunie.

Ascensiunea PIB-ului României a fost influenţată şi de creşterea economiei Germaniei - principalul partener comercial - care s-a dublat în ritm trimestrial la 0,8% şi a accelerat la 2,3% în ritm anualizat. Avansul economic al zonei euro a fost de 0,2% în primul trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare.

Principalul motor al economiei României a fost în continuare industria, susţinută de îmbunătăţirea cererii externe, susţin analiştii. Industria şi exporturile au avut în primele trei luni ale anului creşteri de două cifre. Producţia industrială a crescut în trimestrul I al lui 2014 cu aproape 11%, iar exporturile cu 10%, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2013.

Industria, care reprezintă peste un sfert din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele drivere de creştere pentru economie în acest an, după ce în 2013 a adus două treimi din creşterea economică.

Vestea cea mai bună din primul trimestru a venit de la comerţul cu amănuntul, care a accelerat. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - a făcut în T1 un salt de 9,3% pe serie brută. În martie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, consumul a avansat puternic, la 13,6%.

În primul trimestru nu au lipsit însă şi veştile proaste. Construcţiile şi-au continuat declinul, scăzând cu peste 9% comparativ cu primul trimestru de anul trecut. Lucrările de infrastructură s-au prăbuşit în primul trimestru cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care investiţiile statului au înregistrat un declin de aproape 50%.

 

Cum văd analiştii evoluţia economiei până la sfârşitul anului

Dacă la începutul anului analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB faţă de 2013, spre 2,3%, acum estimările economiştii privind avansul economiei pentru întregul an 2014 sunt cuprinse între 2 şi 3,5%. Economia urmează să fie susţinută în continuare de cererea externă, precum şi de o revenire a cererii interne.

La vârful administraţiei domneşte optimismul. Ministrul bugetului a anunţat revizuirea estimării de creştere economică pe 2014, de la 2,2% - procentul pe care este construit bugetul consolidat pe acest an - la peste 4%. Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a indicat un avans posibil al PIB în 2014 de 5%.

Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada aprilie-iunie la o creştere a activităţii în industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul şi chiar în sectorul construcţiilor, care până acum a fost în declin, în timp ce în sfera serviciilor ar urma să vedem o ascensiune moderată faţă de primele trei luni ale anului, potrivit Institutului de Statistică. Şi sondajul anunţat de CFA România a fost încurajator. Încrederea analiştilor financiari români a revenit pe o pantă ascendentă în luna martie ca urmare a îmbunătăţirii aşteptărilor legate de evoluţia economiei în următoarele 12 luni.

România a anunţat oficial la Bruxelles că va introduce euro de la 1 ianuarie 2019. Din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică - România va fi pregătită teoretic încă din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II), însă acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai. Cele mai importante probleme legate de adoptarea euro sunt în continuare cele care se referă la criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor, care reprezintă doar jumătate din media UE.

Analiştii şi chiar reprezentanţii unor instituţii financiare internaţionale au arătat că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat pentru ZF că România are nevoie să stimuleze creşterea economică chiar până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent.

Cea mai optimistă estimare care a apărut până acum de la instituţiile internaţionale privind creşterea economică din acest an aparţine Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), de 2,6%. Banca Mondială şi Comisia Europeană au îmbunătăţit prognoza privind creşterea PIB din 2014 la 2,5%. Mai pesimist, FMI anticipează în ediţia din aprilie a Prognozei Economice Globale o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an.

 

Eugen Sinca, senior analist la BCR

România a rămas una dintre cele mai dinamice economii din UE. Estimarea noastră era 4%. O detaliere a acestor cifre nu a fost publicată şi mai multe detalii vor urma pe 6 iunie. Consumul gospodăriilor populaţiei a furnizat, cel mai probabil, un sprijin important creşterii economice din primul trimestru.

Comerţul retail a avansat cu 9,3% anual în T1 2014 ajutat de vânzările de produse nealimentare (+13,1%). Creditele de consum în monedă locală au crescut modest în luna martie, iar rata inflaţiei a oscilat în jurul minimului istoric de 1% în primele trei luni, sprijinind evoluţia venitului real al populaţiei. Recent, piaţa muncii a cunoscut o îmbunătăţire, cu o scădere de 0,1 puncte procentuale a şomajului în februarie şi o creştere cu 43.500 a numărului de noi locuri de muncă create în economie.

Datele privind investiţiile au fost mixte în T1 2014, sugerând că mult aşteptata revenire a investiţiilor se va produce numai după revigorarea exporturilor (care a avut loc deja în 2013) şi a consumului gospodăriilor populaţiei (care are loc în prezent). Creditele corporate în monedă naţională au prins viteză în martie (+2,6% lunar şi +5,2% anual), dar pe de altă parte veştile dinspre sectorul construcţiilor au rămas negative (scădere de 9,4% a lucrărilor de construcţii în T1 2014). Investiţiile guvernamentale în infrastructură au fost deosebit de slabe, cu o cădere de 48,5% a cheltuielilor de capital şi de 25% a lucrărilor de inginerie civilă în primul trimestru.

Este posibil ca exporturile nete să fi avut o contribuţie pozitivă minoră la creşterea PIB-ului din primul trimestru, avansul exporturilor (+10,1%) depăşindu-l pe cel al importurilor (+9,6%). Cu toate acestea, importurile au fost mai dinamice în lunile recente, ceea ce este încă o dovadă a revenirii cererii interne.

În anticiparea datelor bune din T1 2014 ne-am revizuit recent estimarea de creştere economică pentru tot anul la 3%, de la 2,3% anterior.

Suntem sceptici cu privire la o creştere a producţiei agricole în T3 şi în T4 după rezultatele excelente de anul trecut, dar dacă acest lucru se va întâmpla ne-am putea modifica din nou proiecţia de creştere economică.

 

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen

Rezultatul PIB din primul trimestru este, incontestabil, un semnal pozitiv. Creşterea de 3,8% a fost peste aşteptări şi poate indica un an bun pentru România. Lucrurile, însă, au întotdeauna fond şi formă. Cifra raportată este forma, fondul îl vom cunoaşte puţin mai încolo când se vor publica datele PIB pe resurse şi utilizări, aferent următoarelor

2-4 trimestre. Pentru moment, pornind de la datele deja publicate pe industrie şi exporturi se poate trage concluzia că economia îşi revine. A susţine că am ieşit din criză este un demers euforic pripit cu o formă bine definită, dar fără fond, în acest moment. Este adevărat, motorul a repornit, însă nu este „încălzit“pentru a putea începe cursa în forţă.

Am avut întotdeauna deplină încredere în potenţialul de creştere al economiei româneşti. Mă aştept la o evoluţie bună a PIB, dar acum nu găsesc argumente convingătoare pentru a modifica în sus estimarea de creştere a PIB cu 2,6% în termeni reali în 2014. Cred în efectul benefic al consumului atunci când acesta îşi revine gradual şi nu atunci când este accelerat şi nesusţinut de productivitate şi refacerea reală a bunăstării.

 

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank

Cifra legată de creşterea economică este bună. Industria merge bine, serviciile au accelerat şi ele. Vestea cea mai bună este legată de vânzările cu amănuntul, care au accelerat. Şi se vede în revenirea consumului intern. Construcţiile cel mai probabil au fost pe minus, în condiţiile în care investiţiile publice au fost ajustate foarte mult.

Ar trebui să ne păstrăm realismul şi să ne vedem de treabă, de agenda de reforme structurale pentru a putea să trecem la euro în 2019. Această integrare nu vine de la sine. Entuziasmul necontrolat ar putea face chiar rău.

Un entuziasm necontrolat care ne îndepărtează de ceea ce ar trebui să facem nu este bun.

Ar trebui să avem o creştere economică de cel puţin 4% ca să avem o convergenţă reală suficient de rezonabilă până în 2019.

Avem nevoie de reforme structurale pentru a creşte potenţialul de creştere economică. În caz contrar, chiar dacă economia creşte cu 3-4 procente pe an, am putea să avem din nou probleme cu acumularea unor dezechilibre (deficit de cont curent, inflaţie).

 

Aurelian Dochia, analist economic

Creşterea economică din primul trimestru, de 3,8%, este o veste bună. Ne-am învăţat să fim foarte prudenţi, pentru că ne-am păcălit de prea multe ori. Când există ceva pozitiv este bine să apreciem.

Important este să continue această evoluţie. Este bine să păstrăm un diferenţial de creştere economică faţă de media europeană. Trebuie să avem măcar un diferenţial de două puncte procentuale comparativ cu creşterea din zona euro. Creşterea economică din primul trimestru a depăşit ceea ce toată lumea anticipa.

La începutul anului estimările indicau o creştere de 2%, maximum 3%. Iată că acum ne ducem spre 4%.

Creşterea economică a fost dată în primul rând de exporturi. În ceea ce priveşte consumul intern, contribuţia la avansul PIB a fost marginală.

Creşterea PIB-ului României în trimestrul I este o surpriză la nivel european. Ţările dezvoltate din Europa au înregistrat creşteri economice mai modeste. S-a depăşit recesiunea, dar nivelul creşterii economice rămâne modest, mai ales în zona euro.

 

Cum au simţit oamenii de afaceri avântul economiei din primul trimestru al acestui an

Cristian Cornea,
directorul general al fabricii Can Pack, cu afaceri de 70 milioane de euro, ce produce cutii metalice: „Indicatorii «fabuloşi» nu se văd în viaţa reală. Nu o vom duce bine cât timp importăm mâncare, iar românii slugăresc prin Europa“

„Cât timp importăm 40-50-60% din mâncare, haine, maşini şi nu numai, iar adulţii noştri apţi de muncă slugăresc prin Europa, eu personal nu cred că România o va duce bine în mod real şi consistent, indiferent de ce spun unele cifre.

Dacă tragem de Dacia/Renault, Petrom şi încă 1-2 asemenea coloşi în toate părţile la calculul PIB, aceştia, deşi foarte importanţi, nu pot ajusta bunăstarea unei ţări întregi, chiar şi cu integrarea lor pe orizontală.

Urmăresc cu mare interes indicatorii macroeconomici «fabuloşi» ai României şi nu văd corespondent în viaţa reală.  Aud zilnic de companii, din zona mea de interes, care ba închid, ba o duc rău cu vânzările şi stau pe stocuri foarte mari şi pe speranţe.

Văd prieteni şi cunoştinţe care se tem substanţial de ziua de mâine pe baza a ceea ce li se întâmplă azi. Mai văd hipermarketuri destul de goale, companii care nu pot împrumuta bani din bănci, foarte mulţi oameni care şi-au cam abandonat autoturismele în favoarea transportului în comun şi multe alte detalii care par cam antagoniste cifrelor macroeconomice.

Probabil că există un ecart substanţial de timp între creşterea PIB şi observarea unor efecte palpabile în realitatea cotidiană. Marii specialişti în macroeconomie ar trebui să cunoască asemenea elemente, poate ni le spun şi nouă.“

Fabrica pe care o conduce, cu afaceri de circa 70 mil. euro anul trecut, a avut în trimestrul I afaceri în creştere însă datorită exporturilor masive, după cum precizează directorul general.

„Dacă mă bazam pe cererea internă nu ar fi fost bine deloc. Am exportat 50% din producţie.“ Mirabela Tiron

 

Felix Pătrăşcanu,
unul dintre cei trei proprietari ai companiei de curierat FAN Courier, cu afaceri de 62,5 milioane de euro anul trecut.

„Presiunea este mai mare faţă de anul trecut, profitul este în scădere, deşi cifra de afaceri a crescut.

Avem costuri mai mari, se pune mai multă presiune pe preţ din partea clienţilor.

Numărul expediţiilor a ajuns şi la 80.000 în primul trimestru din acest an faţă de 70.000 de expediţii în primele trei luni de anul trecut, dovadă că există cerere mai mare în această piaţă. Este însă greu în continuare, statul nu ne ajută.“ Mirabela Tiron

 

Radu Timiş,
proprietarul Cris-Tim, companie cu afaceri de 63 de milioane de euro în 2013

„Toate datele ne arată că economia creşte şi că, prin urmare, 2014 va fi un an foarte bun pentru România.

Toţi cei cu care vorbesc îmi spun că lucrurile merg, vânzările cresc şi ceea ce raportează marile lanţuri de magazine corespunde cu statisticile care indică o creştere a consumului. Cred că vom avea o creştere de peste 4%, spre 4,5% la sfârşitul anului.

Perspectiva variază în funcţie de aşteptări şi de aspiraţii. Dacă oamenii au crezut că, odată sfârşită criza, lucrurile vor reveni la ceea ce a fost, atunci au aşteptări necorelate cu prezentul şi viitorul, pentru că ce a fost nu va mai fi.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO