Inflaţia din zona euro a încetinit mai mult decât se aştepta în luna mai, consolidând aşteptările că Banca Centrală Europeană (BCE) va anunţa, joi, o nouă reducere a dobânzii de referinţă. Potrivit estimărilor rapide publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 1,9%, de la 2,2% în aprilie. Este pentru prima dată din septembrie 2024 când inflaţia coboară sub ţinta de 2% a BCE — un semnal puternic că presiunile asupra preţurilor se estompează în întregul bloc monetar, informează MSN.
Această scădere a inflaţiei reflectă, în parte, incertitudinea persistentă din mediul de afaceri, influenţată de noile tensiuni comerciale globale şi de o cerere de consum mai slabă. Impactul se face simţit pe scară largă, în toate sectoarele economiei, unde puterea de stabilire a preţurilor a început să se erodeze.
Inflaţia de bază — care exclude elementele volatile precum energia şi alimentele — a înregistrat şi ea o încetinire semnificativă, coborând la 2,4% în mai, de la 2,7% în aprilie. Această cifră este, de asemenea, sub estimările analiştilor, care prognozau o valoare de 2,5%. Mai mult, pe termen scurt, preţurile de bază au crescut cu doar 0,1% faţă de luna precedentă, confirmând slăbirea ritmului inflaţionist.
Printre componentele cu cea mai mare influenţă asupra inflaţiei, alimentele, alcoolul şi tutunul au rămas principalul motor de creştere, înregistrând un avans anual de 3,3%, faţă de 3% în aprilie. În schimb, sectorul serviciilor — care până acum a fost relativ rezistent la scăderi — a cunoscut o temperare abruptă, de la 4% în aprilie la 3,2% în mai, contribuind decisiv la încetinirea generală a inflaţiei.
Produsele industriale non-energetice au rămas stabile, cu o creştere anuală modestă de 0,6%, în timp ce preţurile la energie şi-au continuat traiectoria descendentă, înregistrând o scădere de 3,6% faţă de anul anterior. La nivel lunar, inflaţia generală a stagnat, după un avans de 0,6% în aprilie, indicând o încetinire clară a ritmului de creştere a preţurilor.
La nivel naţional, disparităţile între statele membre rămân accentuate. Estonia a înregistrat cea mai mare inflaţie anuală, de 4,6%, urmată de Slovacia şi Croaţia, cu 4,3%. La polul opus, Franţa a consemnat cea mai redusă inflaţie din zona euro, de doar 0,6%, semnalând o fragmentare tot mai vizibilă a dinamicii preţurilor în interiorul uniunii monetare. Pe plan lunar, cele mai mari creşteri s-au observat în Portugalia şi Croaţia, în timp ce mai multe ţări — printre care Belgia, Spania, Franţa, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Slovenia — au înregistrat deflaţie.
Pe fondul acestei evoluţii, veştile de pe piaţa muncii aduc un contrast uşor optimist: rata şomajului în zona euro a scăzut la 6,2% în mai, faţă de 6,3% în martie şi 6,4% în urmă cu un an, potrivit unui raport separat al Eurostat.
Cu inflaţia sub control şi economia având nevoie de un nou impuls, toţi ochii sunt acum aţintiţi spre şedinţa de joi a BCE. Totul indică faptul că urmează o nouă reducere a dobânzii-cheie — o mişcare ce ar putea da tonul unei veri de relaxare monetară şi ajustări financiare în întreaga zonă euro.
