ZF 24

Înscrierile la facultate scot la lumină lucruri ciudate. Falsa concurenţă: 85 de candidaţi pe loc, deşi rata de admitere la bacalaureat a crescut cu 4%

Înscrierile la facultate scot la lumină lucruri ciudate. Falsa concurenţă: 85 de candidaţi pe loc, deşi rata de admitere la bacalaureat a crescut cu 4%

Mediafax Foto

Autor: Corina Mirea

22.07.2014, 00:06 3806

Înscrierile la facultate din aceste zile scot la lumină lucruri ciudate. Facultăţi unde candidaţii se calcă în picioare – 85 de candidaţi pe un loc la „limbi moderne aplicate“, nouă candidaţi pe un loc la „jurnalism“. S-a întors competiţia la înscrierea la facultate, tocmai când facultăţile au desfiinţat examenele de admitere?

Facultăţile de Jurnalism, Geografie şi Limbi Străine au atras anul acesta cea mai mare parte din cei peste 19.000 de absolvenţi de bacalaureat care au vrut să obţină un loc la Universitatea din Bucureşti (UB) în prima sesiune de admitere la licenţă din acest an.

Un număr de 85 de candidaţi se „bat“ pentru un loc la specializarea de „limbi moderne aplicate“ (de la Facultatea de Limbi Străine), alţi 11 pe unul la „planificare teritorială“ sau „hidrologie şi meteorologie“ (de la Facultatea de Geografie) şi câte nouă pentru un loc la Facultatea de Jurnalism. Concurenţa mare însă este generată atât de numărul mic de locuri de la buget, raportat la numărul de candidaţi (care toţi se luptă pentru scutirea taxei de şcolarizare), de eliminarea examenului scris de la unele facultăţi şi înlocuirea acestuia cu un eseu motivaţional, dar mai ales de posibilitatea tinerilor de a-şi depune dosare la oricâte facultăţi vor (ceea ce îi face pe tot mai mulţi să folosească şansa eseului motivaţional sau a interviului drept „colac de salvare“ în cazul în care nu trec de examenul scris de la facultatea pentru care au optat în primă fază). În plus, şansele ca interesul tinerilor pentru studiile superioare să fi crescut în această vară sunt aproape de zero, având în vedere că numărul absolvenţilor de liceu care au şi reuşit să ia bacalaureatul nu a crescut semnificativ faţă de anul trecut, ci doar cu circa 4%.

„Concurenţa mare la astfel de specializări este generată de numărul prea mic de locuri la buget scoase la concurs de o facultate. Este normal ca atunci când ai peste 800 de candidaţi şi doar unsprezece locuri concurenţa să fie mult mai mare ca la o specializare unde sunt mai multe locuri de buget. Mai mult, contează foarte mult şi nivelul de informare al tinerilor legat de o anumită specializare care se regăseşte în portofoliul mai multor universităţi“, spune Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

Prin urmare, el menţionează că cei mai mulţi absolvenţi de bacalaureat asociază specializarea de limbi moderen aplicate cu Universitatea din Bucureşti şi nu cu cea de la REI, care este acreditată de anul trecut. Astfel, cei mai mulţi dintre tinerii care vor să studieze limbi străine se îndreaptă către UB.

La specializarea de limbi moderne aplicate din cadrul UB au fost scoase doar zece locuri la buget din peste 400 scoase la concurs, iar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării candidaţii se bat pentru 125 de locuri fără taxă, din aproape 460 scoase la concurs.

„Vorbim şi despre gradul de diversificare al fiecărei universităţi. La ASE, spre exemplu, dacă te înscrii la limbi moderne, nu prea ai cum să optezi şi pentru cibernetică, pe când la Universitatea din Bucureşti sunt mai multe facultăţi pentru care ai nevoie cam de aceleaşi competenţe“, explică Miron.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO