Dimensiunile istorice ale scrutinului sunt evidente. Alegerile au adus Uniunii Creştin Democrate a lui Merkel cel mai bun rezultat din ultimele decenii, scrie The Guardian. Cu ajutorul germanilor, Merkel a devenit cel de al treilea cancelar de după război care primeşte un al treilea mandat, după Adenauer şi mentorul ei Helmut Kohl. De asemenea, Merkel sfidează trendul european fiind singurul lider din zona euro de după declanşarea crizei care este reales. După 2010, în cele 17 state ale zonei euro 12 guverne au căzut, dar administraţia lui Merkel a rămas neatinsă, semn al siguranţei pe care germanii o simt sub conducerea cancelarului.
Cu un scor de 41,5%, alianţa formată din creştin-democraţii lui Merkel şi partidul-frate Uniunea Creştin Socială şi-a zdrobit adversarii şi chiar unii aliaţi. Partenerul de coaliţie Partidul Liber Democrat a ieşit din parlament pentru prima dată de la înfiinţare, acum 75 de ani. Liberalii, cu o doctrină orientată spre afaceri, au obţinut 4,8% din voturi. Pragul care permite intrarea în parlament este de 5%. De altfel, toate celelalte partide, cu excepţia notabilă a euroscepticilor Alternativa pentru Germania, au pierdut teren. Susţinătorii liberalilor dau vina pentru prăbuşirea lor tocmai pe ascensiunea Alternativei, care, cu un scor de 4,7%, mai bun decât indicau sondajele de opinie, a ajuns la un pas de parlament cu toate că este activ de mai puţin de un an pe scena politică. Al doilea partid ca putere din Germania, social-democraţii, a obţinut doar 26% din voturi. Ecologiştii, care au pierdut controlul unei probleme importante după ce Merkel a acceptat, în 2011, să închidă treptat toate reactoarele nucleare ale ţării, a obţinut un scor de doar 8,4%.
Partidul de Stânga, care a atras 8,6% din voturi, mizează pe justiţia socială şi pacifism, dar este un paria politic în multe regiuni deoarece a crescut pe rădăcini comuniste din Europa de Est.
Vor urma negocieri la sânge pentru o „mare coaliţie“
Astfel, alegerile nu au dat niciunui partid suficientă forţă în parlament pentru a forma de unul singur un guvern, iar analiştii cred că, în lipsa sprijinului aliaţilor liberali, Merkal va încerca să atragă la guvernare social-democraţii, alături de care a mai condus într-o aşa-numită „mare coaliţie“. Principalul contracandidat, social-democratul Peer Steinbrück, a fost ministru de finanţe în primul mandat al lui Merkel, notează The Wall Street Journal. Din cauza trecutului comunist, este improbabil ca Partidul de Stânga să se alieze cu social-democraţii şi ecologiştii pentru a forma o coaliţie în parlament.
„Merkel fură vântul din pânzele tuturor. Devine verde când aceasta o ajută şi social-democrată când îi convine“, a spus Cem Özdemir, copreşedinte al ecologiştilor.
Încrezătoare în victoria ei, Merkel a apărut în faţa susţinătorilor ei la trei sferturi de oră după primele rezultate ale alegerilor. „Cu siguranţă că putem sărbători în această seară“, a spus cancelarul acoperind cu privirea mulţimea formată mai ales din tineri care scandau „Angie, Angie“. „Acesta este un superrezultat!“, a exclamat ea. După ce a mulţumit echipei de campanie într-un rar moment emoţional, Merkel s-a întors către soţul său, chimistul Joachim Sauer, care urmărea totul din mulţime, şi a spus: „Şi bineînţeles soţului meu, care a trebuit să suporte multe“. Sauer i-a zâmbit timid.
Ce înseamnă Germania pentru zona euro şi euro pentru Germania
În cele mai aprige momente ale crizei datoriilor din zona euro, Angela Merkel a promis că va proteja moneda unică europeană. În campania electorală, ea le-a spus germanilor că „euro este bun pentru noi“, şi pe bună dreptate. Aproape jumătate din exporturile germane sunt absorbite de statele zonei euro, iar 60% din uriaşul excedent comercial (echivalent cu 7% din PIB) este generat în uniunea monetară. Ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble, dorind să arate cât de bun este euro pentru Germania, a mers şi mai departe şi într-un atac contra partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania a spus că fără euro viaţa în Germania ar fi „extrem de periculoasă“. Aceasta pare să fie şi părerea celor două treimi din germani care i-au dat lui Merkel cel de al treilea mandat de cancelar.
Analiştii şi politicienii despre alegerile din Germania şi victoria lui Merkel
„Acesta este un superrezultat. Putem sărbători în seara aceasta deoarece am realizat ceva fantastic“ – Angela Merkel către susţinătorii ei. Ea a făcut clar că va căuta să formeze o alianţă de guvernare cu social-democraţii.
„Europa nu trebuie să se îngrijoreze în legătură cu alegerile din Germania. Vom rămâne o ancoră sigură de stabilitate şi un motor de creştere pentru Europa. Germanii au în continuare o importantă responsabilitate de lider“ – Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe.
Rezultatele reprezintă „cel mai amar şi trist moment din istoria liberal-democraţilor“ – preşedintele partidului, Philipp Roesler. Partidul liber-democrat a primit doar 4,8% din voturi, ceea ce-l exclude din parlament pentru prima dată în istoria postbelică.
„Trebuie să regândim criza euro. Trebuie să permitem ţărilor slabe precum Grecia, Spania şi Portugalia să renunţe la euro şi să-şi reconstruiască economiile şi apoi, poate, să se reîntoarcă. Nu cred că ar trebui să plătim pentru datoriile făcute de aceste ţări. Credem că-i putem împinge pe cei din Uniunea Creştin Democrată şi pe social-democraţi pe noi poziţii. Mulţi membri ai Uniunii Creştin Democrate sunt de acord cu noi, dar nu au spus asta în public“ - Frauke Petry, lider al Alternativei pentru Germania.
„Merkel fură vântul din pânzele tuturor. Devine verde când aceasta o ajută şi social-democrată când îi convine“ - Cem Özdemir, copreşedinte al ecologiştilor.
Posibilitatea unei alte mari coaliţii cu rivalii social-democraţi este foarte ridicată, iar aceasta ar însemna „negocieri la sânge în următoarele zile“. Rezultatul ar fi incertitudini pe pieţe - Sebastien Galy, analist la Société Générale. Rezultatele alegerilor din Germania au deprimat bursele europene, dar au susţinut euro.
„Reacţia pieţelor la o mare coaliţie ar putea fi negativă. Ar exista îngrijorări că politicile germane se vor îndrepta spre stânga în privinţa taxei pe tranzacţii bancare, a salariului minim şi a impozitării bogaţilor“ - Alistair Newton, analist la Nomura.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
