În România sunt 67 de producători de medicamente care asigură 16 % din consumul valoric şi 24% din consumul fizic, a spus Ioan Nani, director general al Antibiotice Iaşi, la ZF Health&Pharma Summit ’16.
În momentul în care taxa clawback a fost aplicată, nimeni nu s-a gândit că se va ajunge la o taxă de 25-26%. Din păcate, în valoarea adaugată a unui producător de farmaceutice s-a ajuns la 30% taxă.
O taxa mare care nu face altceva decât să sucombe atât produsele cât şi producătorii de medicamente. Prin suprataxarea industriei, statul nu este interesat să sprijine producătorii.
Viitorul producţiei de medicamente constă în capacitatea de a crea profitul. Este importantă capabilitatea industriei ca din resursele proprii să-şi dezvolte nomenclatorul de produse şi de a avea resursa umană calificată.
Este foarte greu să găseşti şi să menţi forţă de muncă calificată. În acelaşi timp este importat ca producătorul să investească în linii noi de producţie. Piaţa medicamentelor trebuie să se bazeze pe competiţie.
Ordinul 94 al Ministerului Sănătăţii trasează unele reguli referitoare la relaţionarea dintre producătorii de medicamente şi medicii prescriptori.
Când vorbim despre integritate în această industrie se pleacă de la corecta relaţionare între producători şi medicii prescriptori.
Este foarte adevărat că trebuie stabilit un plafon al zonei de integritate astfel încât să nu se ajungă într-o zonă negativă.
Este clar că nu o să putem produce în România toate medicamentele, din toate clasele terapeutice de care avem nevoie pentru a putea fi independenţi. Pentru a scădea dependenţa trebuie să încurajăm domeniul producţiei.
Nu trebuie să îi punem condiţii restrictive. Nicăieri într-o ţară în care preţurile sunt cele mai mici, nu vor veni investitori să facă investiţii într-un domeniu ca cel al industriei farmaceutice.
Avem încă avantajul forţei de muncă mai ieftină şi bine calificată, dar nu ar trebui să ne mai bazăm pe acest considerent.
Este necesar să lăsăm să se dezvolte fabricile care sunt acum. După părerea mea, astăzi, Antibiotice Iaşi este o companie care are perspective de dezvoltare. Ea se dezvoltă, am investit într-o nouă linie de producţie în special pentru piaţa internă, dar în proporţie de 30% şi pentru piaţa internaţională.
Avem o mare problemă însă şi anume faptul că trebuie să plătim clawback. Avem impozite, avem suprataxe şi dacă vrem să avem şi cele mai mici preţuri şi vrem să avem şi producţie, aceste lucruri nu prea merg împreună.
Vorbind despre exodul farmaciştilor uităm că industria farma este un aspirator de farmacişti. La noi în companie lucrează aproximativ 100 de farmacişti, dar şi aici, la un moment dat va apare o problemă în capacitatea nostră de a plăti salarii la fel ca în Franţa, Belgia, Anglia.
Practic, în Marea Britanie au plecat luna trecută patru colegi de-ai noştri pentru 5.000 de lire pe lună. Eu nu o să pot niciodată să le ofer un astfel de salariu, pentru că vrem să facem medicamente cu un cost redus.
Ar trebui să ne uitam cu mai multă atenţie la faptul că industria, în general, este creativă. Este nevoie de cercetare. Avem centre importante din ţară unde se face cercetare, din păcate la nivel de sertar.
Pentru a dezvolta producţie în România este necesar să acordăm atenţie cercetării.
