Preşedintele cere reexaminarea legii supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar, care l-ar fi făcut şef pe guvernatorul BNR peste întreg sistemul economic şi financiar al României.
PreŞedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, considerând că mai multe prevederi ale actului normativ sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.
Actul normativ menţionat prevede crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional - Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Şeful statului subliniază că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Astfel, potrivit actului normativ, pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (articolul 4 alineatul (1) din lege).
Preşedintele atrage atenţia însă că atât în sistemul normativ român, cât şi în cel european recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta - recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu şi, pe cale de consecinţă, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să ţină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate faţă de dreptul naţional.
„Prin excepţie de la această concepţie, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Or, în condiţiile în care noţiunea de ´justificare corespunzătoareª nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate“, argumentează preşedintele.
