• Leu / EUR4.9451
  • Leu / GBP5.8116
  • Leu / USD4.8462
ZF 24

Isărescu arată preventiv drobul de sare: „Am mai trăit iluzia intrărilor de capital. Economia a duduit până la bubuială“

Isărescu arată preventiv drobul de sare: „Am mai trăit iluzia intrărilor de capital. Economia a duduit până la bubuială“

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Foto: Victor Ciupuliga

Autor: Claudia Medrega

26.06.2014, 00:07 27120

Randamentele încă mari din România şi oportunităţile din sectorul imobiliar ar putea atrage din nou „vagoane“ de valută pe piaţa locală care să antreneze acumularea de noi baloane speculative şi să mineze creşterea sustenabilă a economiei, cum s-a întâmplat înainte de criză.

„Se vorbeşte acum de acelaşi lucru, cu aceste dobânzi scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Cel care pune bani deoparte vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. A făcut un sacrificiu şi acum vede că este penalizat cu dobândă real negativă. Unde se poate duce cu economisirea? Economisirea este plasată în ceva care îi dă sentimentul că îi creşte valoarea. Dar sentimentul acesta se schimbă. Creşte până la un punct şi apoi începe să scadă. Care este punctul în orice speculaţie? Poves­tea aceea veche cu hainele împăratului... până când unul strigă «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepţia“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Astfel, Isărescu a lansat un avertisment cu privire la posibilitatea reluării vechilor obiceiuri privind investiţiile în sectorul imobiliar, în terenuri şi construcţii, multe dintre ele cu caracter speculativ, în condiţiile în care dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii pot începe să caute soluţii mai avantajoase pentru plasarea banilor.

România a avut în anii care au precedat criza mondială o creştere economică susţinută de intrări masive de capital, care au antrenat explozia consumului şi formarea unui balon speculativ în imobiliare, iar nivelul scăzut la care au ajuns acum dobânzile la depozite ar putea stimula din nou investiţiile în imobiliare.

Surse oficiale citate de Mediafax anticipează pentru 1 iulie un nou pas de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă şi scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

Dobânda la depozite a fost dusă de BCE pentru prima dată sub 0% pentru a descuraja băncile comerciale să-şi păstreze banii la BCE, iar instituţia se pregăteşte să achiziţioneze instrumente financiare în care sunt împachetate credite destinate companiilor mici şi mijlocii. De asemenea, banca centrală a zonei euro a anunţat împrumuturi ieftine pentru bănci. În timp ce economia globală este în curs de redresare, situaţia din zona euro continuă să fie precară.

Relaxarea monetară iniţiată de Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea antrena speculaţii cu active în Europa, în special pe piaţa imobiliară, după cum avertizează unii analişti. Înainte de criză fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundată de fonduri ieftine, cu dobânzi reduse, cu politici monetare laxe şi politici fiscale generoase, iar aversiunea faţă de risc era extrem de redusă pe plan global.

Clemens Fuest, preşedintele Centrului European de Cercetare Economică, a declarat într-un interviu pentru publicaţia germană Handelsblatt că este îngrijorat de pericolul ca BCE să producă noi bule cu banii ei ieftini. „Avem toate ingredientele unei bule: preţurile activelor imobiliare şi ale acţiunilor continuă să crească, iar pe piaţa obligaţiunilor randamentele scad în pofida riscurilor ridicate“, a spus Fuest.

Banii aduşi de investitorii străini în economia românească au oscilat puternic în ultimii ani, evoluţia fluxurilor străine fiind corelată şi cu trendul economiei. După intrări de 1-2 mld. euro pe an între 2000 şi 2003, în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică, s-au înregistrat cele mai consistente fluxuri de capitaluri străine. În anul de graţie 2008, economia creştea cu 7,3% şi investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro. Ulterior, au urmat trei ani de căderi continue. Anul trecut, când economia a urcat cu 3,5%, investiţiile străine au totalizat 2,7 mld. euro, în creştere cu aproape 27% faţă de 2012 atingând maximul ultimilor patru ani.

„Să ne amintim, că nu au trecut nici zece ani de atunci, cum România spunea în 2006, 2007, 2008: avem investiţii străine directe de 15 - 19 mld. euro, riscul este mic“. Pentru că în bună parte deficitul de cont curent era acoperit de aceste investiţii străine. Mai veneau şi băncile străine cu aflux de capital. Asta explică paradoxul de până în 2008: aveam creştere de rezerve internaţionale, deficitul de cont curent a ajuns la 14% din PIB, dar investiţiile străine erau la 16%-18% din PIB, la care se mai adăuga finanţarea bancară. Rezervele valutare creşteau, economia duduia până la bubuială şi cursul se aprecia. Am trăit cu toţii iluzia intrărilor de capital“, a spus Isărescu.

Isărescu a adus în discuţie analiza slabă a structurii investiţiilor străine, una dintre „scăpările“ autorităţilor din anii de boom, susţinând importanţa analizării în detaliu a datelor statistice  Nu este prima dată când guvernatorul BNR vorbeşte despre finanţarea excesivă din investiţii străine directe şi statistica precară a acestora.

„Uitându-ne la datele statistice acum, care era problema? În investiţiile străine directe erau cuprinse inclusiv cumpărările de terenuri, dar s-au dovedit a avea un mare caracter speculativ. Unii au venit într-adevăr să cumpere pământ ca să facă mari plantaţii agricole, dar puţini. Am spus-o şi atunci, că la Otopeni nu poate nimeni să spună dacă cineva vine să cumpere pământ în interes speculativ sau ca să stea acolo. Lucrurile se complică atunci când încerci să obţii date mai sensibile. Ce ganduri aveţi cu investiţia, când faceţi investiţia propri-zisă, de unde luaţi banii?“, a explicat Isărescu.

Abundenţa fluxurilor de capital de la băncile - mamă au susţinut înainte de criză ascensiunea creditării şi formarea baloanelor speculative. În anii 2007 - 2008, creditarea a scăpat de sub control, ajungând la ritmuri de creştere de peste 40%.

Balonul speculativ din imobiliare şi explozia consumului, susţinute de creditarea excesivă şi creşterile salariale au fost „dezumflate“, însă, de criză, efectele fiind vizibile la nivelul construcţiilor şi comerţului. După ce în 2008-2009 aportul construcţiilor la PIB s-a dublat la 11%, acest sector a fost lovit de recesiune, contribuţia la creşterea economică fiind în declin, la 8-9%. Si ponderea comerţului în PIB a coborât de la 19% din PIB la 11% în 2013.

România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent, a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe.

În toamna acestui an va fi aplicat în România un nou standard metodologic privind  privind balanţa de plăţi, care este în curs de implementare la nivel european.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9451
Diferență: -0,0061
Ieri: 4.9454
Azi: 4.8462
Diferență: 0,2441
Ieri: 4.8344
Azi: 5.8116
Diferență: 0,646
Ieri: 5.7743
Azi: 4.9872
Diferență: 0,0241
Ieri: 4.9860