Guvernatorul BNR Mugur Isărescu consideră că există un „câmp foarte mare“ de reducere a dobânzilor la creditele în lei şi speră că transmisia deciziei BNR de ajustare a dobânzii-cheie asupra costului împrumuturilor în lei va fi mai rapidă, iar bancherii se vor apropia de clienţi şi vor „conlucra cu ei“.
„Noi sperăm că transmisia va fi mai rapidă. Speranţa este legată în principal de faptul că mai devreme sau mai târziu, noi sperăm să fie mai devreme, băncile vor înţelege că este în interesul lor să se apropie mai mult de clienţi. Este sursa lor principală de câştig şi de evitare a unor situaţii mai dificile pentru ele. Depinde cât de repede vor înţelege şi vor acţiona pentru ca această speranţă să devină o realitate“, a declarat ieri guvernatorul BNR la briefing-ul de presă de după şedinţa de politică monetară. Majoritatea analiştilor s-au aşteptat ca BNR să continue, în şedinţa de politică monetară de ieri, să reducă dobânda de politică monetară cu doar 0,25%, la 4,75%.
Costul creditelor în lei se menţine în jur de 10%, iar creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 mld. euro. Nivelul ridicat al dobânzilor la creditele în lei îi descurajează chiar şi pe clienţii solvabili de a lua împrumuturi.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fis-cal, spune că decizia BNR era de aşteptat, chiar dacă nu de scădere cu 0,5%, ci cu 0,25%, în contextul în care inflaţia este prevăzută să scadă accentuat până la 2,6% ritm anual în decembrie 2013 şi chiar 1,5% ritm anual în februarie 2014. „Românii cu credite în lei vor simţi scăderea dobânzii în funcţie de modul cum au trecute în contract indexările - la trei sau la şase luni - prin micşorarea Robor (rata interbancară de care este legată dobânda la credite- n. red.). Acum este o şansă ca dobânzile la creditele în lei să se apropie de cele la euro. Nu o să mai merite să îţi asumi riscul valutar. Nu cred că vor fi influenţe pe cursul leu/euro, pentru că investitorii străini de portofoliu vor căuta în continuare România. Totuşi, este mai bine să ţii banii la dobânzi de 4% decât la dobânzi de 0%“, a spus Dumitru, referindu-se la faptul că băncile occidentale plătesc între 0 şi 1% dobânzi la depozite, iar România oferă dobânzi de 4-5% la titluri în lei faţă de Germania, Franţa sau SUA, care oferă 0,25% -0,5% pe an.
Guvernatorul BNR a amintit că efectele deciziilor BNR, inclusiv consecinţele reducerii dobânzii-cheie, se văd cu întârziere în economie. „Mizăm şi pe un efect psihologic, care să dea mai multă încredere în activitatea economică.“
Isărescu a arătat că decizia de ajustare a dobânzii de politică monetară a fost „normală“, nu a fost „grea“, iar un element important luat în calcul a fost trendul descendent al inflaţiei. Inflaţia anuală a ajuns la sfârşitul lunii iunie la 5,37%, iar pentru luna septembrie analiştii anticipează coborârea sub pragul de 3%.
„Ne-am uitat la evoluţia generală a inflaţiei, care, în special datorită efectului de bază, va avea o mişcare descendentă semnificativă în următoarele două luni. Uitaţi cum a evoluat inflaţia în iulie şi august anul trecut, creşteri pozitive destul de mari, 0,6 - 0,7%, dacă nu mă înşel, în septembrie anul trecut a fost chiar şi de 1 şi ceva şi, după toate datele, având în vedere anul agricol bun sau normal, cel puţin în iulie şi august vom avea creşteri negative.“
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Băncile au de unde să reducă costul la creditele în lei. Revin şi spun că este în interesul lor să o facă cât mai repede. Băncile trebuie să se apropie de clienţi, să-i înţeleagă mai bine, să conlucreze cu ei şi în ceea ce priveşte creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, dacă aş fi în locul lor, aşa aş face.
La începutul lunii iulie BNR a decis să reducă dobânda-cheie la minimul istoric de 5% sperând că măsura va duce la „ieftinirea graduală a creditării în lei“ şi la „stimularea activităţii economice“.
Guvernatorul BNR a spus ieri că „mai este câmp foarte mare“ de reducere a costurilor la creditarea în lei. „Băncile au de unde să reducă creditarea în lei. Revin şi spun că este în interesul lor să o facă cât mai repede. Băncile trebuie să se apropie de clienţi, să-i înţeleagă mai bine, să conlucreze cu ei şi în ceea ce priveşte creditele care au anumite probleme. Ca să nu fiu interpretat altfel, este un fapt personal. Eu, dacă aş fi în locul lor, aşa aş face.“
CA al BNR apreciază că există condiţiile necesare pentru continuarea procesului de ajustare prudentă a condiţiilor monetare prin calibrarea corespunzătoare a instrumentelor sale pentru a asigura consolidarea dezinflaţiei, precum şi premisele necesare redresării creditării sectorului privat, refacerii încrederii şi ale unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
Întrebat de ZF dacă există premise pentru ca BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare într-un ritm mai rapid, cu ajustări ale dobânzii-cheie de 0,5% sau într-un ritm mai lent, cu scăderi de 0,25%, guvernatorul BNR a răspuns că „mai este câmp de reducere“ şi a adus în discuţie şi nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii la lei şi la valută, susţinând că în perioada următoare dozajele vor fi mai importante decât măsurile.
„Cred că în perioada următoare mai importante decât măsurile ca atare vor fi dozajele. Vom căuta să găsim acel dozaj care să facă bine economiei româneşti, să încurajeze creditarea şi să nu creeze alte probleme.“
În ceea ce priveşte evoluţia economiei în acest an, Isărescu a spus că BNR a revizuit prognoza de creştere la peste 2%, o estimare catalogată ca fiind „prudentă“, având în vedere evoluţia exporturilor, producţiei industriale, precum şi anul agricol bun.
„Modelul nostru econometric nu targetează creşterea economică. Este un element ce ne ajută să facem prognozele de inflaţie. Deci nu luaţi prognoza noastră ca fiind cea mai bună.“
Isărescu a amintit că evoluţia economiei este bazată foarte mult pe exporturi, în timp ce consumul şi încasările bugetare ridică semne de întrebare
Ce spun analiştii după decizia BNR
Florentina Cozmâncă, senior economist, RBS Bank
Referitor la decizia de politică monetară, în scenariul nostru de bază luasem în considerare o reducere a dobânzii-cheie cu 25 de puncte de baza, însă am menţionat faptul că nu excludem o tăiere mai rapidă ca urmare a reducerii estimărilor privind evoluţia inflaţiei în urma anunţului privind scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru grâu, făină, pâine şi alte anumite produse de panificaţie. Astfel că, în lipsa anunţului de scădere a TVA pentru grupa de produse respective, probabil că reducerea ar fi fost doar de 25 de puncte de bază.
Principalii factori care justifică decizia de astăzi sunt: 1) traiectoria descendentă a inflaţiei şi aşteptarea că în scurt timp va reintra în intervalul ţintit de BNR urmând să se menţină în acest interval în perioada următoare; ca urmare a anunţului de reducere a TVA ne aşteptăm la o revizuire în jos a prognozei BNR; 2) aşteptările inflaţioniste relativ reduse; iii) deficitul semnificativ de cerere aşteptat să se manifeste şi anul viitor, cu efect dezinflaţionist persistent.
Ne aşteptăm să continue ciclul de reducere al dobânzii de politică monetară şi avem în vedere o tăiere de 25 de puncte de bază la 4,25% în cadrul şedinţei din 30 septembrie. De asemenea, nu excludem ca şi în cadrul şedinţei din 5 noiembrie BNR să reducă dobânda cu 25 de puncte de bază, astfel încât să ajungă la 4.00% la sfârşitul anului.
Probabil că în câteva luni se va transmite această reducere şi în ratele de dobândă la credite şi depozite. Activitatea de creditare rămâne relativ slabă, însă s-ar putea îmbunătăţi treptat în contextul reducerii ratelor de dobândă la creditele în lei.
În ceea ce priveşte activitatea de creditare adresată persoanelor fizice, în timp ce creditele de consum vor continua probabil să aibă o dinamică anuală negativă, mă aştept ca creditele ipotecare să continue să crească, iar creditele în lei să îşi crească treptat ponderea, susţinute de programul Prima casă (ultima variantă prevede doar creditarea în moneda locală), dar şi de accesul mai puţin facil decât în trecut la creditul în valută (şi în contextul noilor reglementări ale BNR adoptate la sfârşitul anului trecut care întăresc condiţiile de acordare a creditelor în valută pentru clienţii neacoperiţi în mod natural la riscul valutar - în cazul creditelor ipotecare fiind nevoie de un avans mai ridicat pentru clienţii care nu obţin venituri în valuta creditului: 25% la euro, 40% pentru alte valute străine, comparativ cu 15% la lei şi 20% pentru clienţii acoperiţi în mod natural la riscul valutar).
Eugen Sinca, analist-şef al BCR
Pasul de reducere a dobânzii poate fi considerat o surpriză, nu şi decizia de relaxare a politicii monetare. BNR dă astfel un semnal clar că economia are nevoie de dobânzi mai mici pe fondul inflaţiei în scădere, îmbunătăţirii semnificative a contului curent şi continuării reformelor sub un nou acord cu FMI. Credem că decizia de reducere a TVA la pâine a cântărit destul de puţin deoarece am putea asista la o transmisie incompletă a acestei decizii în preţul final al pâinii. Pe de altă parte, producţia agricolă record din această vară este o certitudine şi a început deja să joace un rol major în scăderea inflaţiei.
Noua noastră estimare de dobândă de politică monetară este 4% la finalul anului, ceea ce înseamnă că dobânzile ROBOR la 3 luni se vor consolida sub palierul de 4% în perioada următoare. Relaxarea politicii monetare va continua în 2014 prin diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru lei, iar dacă adaugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoşi furnizaţi pieţei de catre ECB din 2015, vedem ca viitorul creditării este în moneda naţională. Probabil că într-un orizont de 1-2 ani ponderea creditelor în lei va depăşi 50% din totalul creditului neguvernamental, de la o valoare de 38% în prezent.
Dacă este să vorbim despre impactul asupra creşterii economice, decizia de astăzi şi cele care vor veni se vor simţi în economia reală după 4-6 trimestre când am putea asista la o accelerare a PIB-ului peste 3%. Finalizarea restructurării companiilor de stat şi o absorbţie mult mai bună de fonduri europene în următorul exerciţiu financiar european sunt alţi factor cheie în aceasta ecuaţie.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
