Constructorul italian Astaldi, care a lucrat la proiecte precum pasajul Basarab şi autostrada Cenavodă-Medgidia, va finaliza pasajul Mihai Bravu – Calea Văcăreşti din Bucureşti, după ce Primăria Capitalei i-a atribuit prin licitaţie restrânsă accelerată un contract de 125,6 milioane de lei (28,3 milioane de euro), fără TVA. Astaldi va continua astfel lucrările începute de firma Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, care a pierdut contractul cu Primăria Capitalei la sfârşitul anului trecut.
Acesta este cel de al doilea contract pe care Astaldi îl continuă în locul firmei Romstrade, aflată în prezent în insolvenţă şi care a trecut prin mai multe rezilieri de contracte de infrastructură în ultima parte a anului 2012. Astfel, Astaldi a mai câştigat recent un contract alături de nemţii de la Max Boegl pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Pecica (22 de kilometri), pentru circa 56 de milioane de euro. Contractul a fost iniţial câştigat de firma Romstrade, însă în noiembrie anul trecut statul a decis să îl rezilieze, din cauza progresului redus al construcţiei, dar şi a unei suspiciuni de fraudă privind modul de atribuire.
Mai mult, Astaldi a mai câştigat în toamna lui 2011 un alt proiect, tot alături de Max Boegl, pentru construcţia autostrăzii Cernavodă-Medgidia, după ce Ministerul Transporturilor a reziliat contractul de construcţie încheiat iniţial cu francezii de la Colas. Contractul pentru Cernavodă-Medgidia, câştigat de Astaldi şi Max Boegl, s-a ridicat la circa 119 milioane de euro, iar în toamna anului trecut autostrada a fost deschisă circulaţiei.
Un şantier întins pe patru ani
Romstrade a câştigat contractul de construcţie a pasajului Mihai Bravu la începutul lui 2011 pentru circa 96,8 milioane de lei fără TVA (23 de milioane de euro), mai puţin decât contractul semnat recent de Primăria Municipiului Bucureşti cu Astaldi. Romstrade a adus inclusiv circa 20-30 de muncitori din Sri Lanka pentru a termina construcţia, însă la finalul anului trecut Primăria Capitalei a decis să rezilieze contractul după ce lucrările au fost întrerupte timp de mai multe luni. Doar circa
37-38% din unul dintre cele două pasaje supraterane din care va fi format proiectul sunt în prezent finalizate, mai exact cei 11 stâlpi de susţinere ai pasajului, potrivit unor declaraţii recente ale primarului Capitalei Sorin Oprescu. Deşi şantierul a fost deschis în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate, cel mai devreme abia peste 15 luni bucureştenii care stau în zona Calea Văcăreşti -Mihai Bravu vor avea un nou pasaj, adică la patru ani de la demararea lucrărilor.
Vor afaceri de 400 mil. euro peste cinci ani
Astaldi este unul dintre cei mai importanţi constructori de pe plan local, încheind anul precedent cu o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de euro. La finalul anului trecut, compania italienească avea în România contracte cu o valoare cumulată de circa 440 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor incluse într-un raport al Astaldi. Mai mult, italienii îşi făcuseră în decembrie anul trecut planul de afaceri pe următorii cinci ani, aşteptându-se ca veniturile de pe piaţa locală să crească până la circa 400 de milioane de euro la nivelul anului 2017, echivalentul a 10% din afacerile totale ale grupului, în timp ce valoarea portofoliului de contracte ar urma să se ridice la circa 1,8 miliarde de euro peste 5 ani, adică 8% din proiectele grupului.
Firmele italieneşti se numără printre cei mai importanţi constructori de pe piaţa locală, câştigând an de an unele dintre cele mai importante lucrări de infrastructură. De altfel, semnalul de cooperare cu firme italieneşti, şi mai ales cu Astaldi, a fost dat încă de acum mai bine de un deceniu de către preşedintele Traian Băsescu, pe vremea când era primar al Capitalei. Astaldi în cooperare cu spaniolii de la FCC Construccion au construit pasajul Basarab, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură urbană din ultimii ani, care a costat în cele din urmă circa 240 de milioane de euro. Tot Astaldi a lucrat împreună cu nemţii de la Max Boegl la stadionul Arena Naţională din Capitală, care a costat aproximativ 200 de milioane de euro. Cele două proiecte au fost inaugurate în 2011.
Construiesc căi ferate şi metrou
Astaldi este cunoscut pe piaţă în special pentru lucrările de autostrăzi şi drumuri naţionale. Criza i-a determinat însă pe cei de la Astaldi să se orienteze şi către alte tipuri de proiecte de infrastructură, pe lângă cele rutiere. Astfel, compania italiană a câştigat în 2011 pentru prima oară un contract pe căi ferate, urmând să reabiliteze tronsonul Frontieră Curtici - Arad din vestul ţării, cu o lungime de circa 41 de kilometri. Contractul a fost câştigat în consorţiu cu Alstom Transport (Franţa), Swietelsky (Austria), Euro Construct Trading 98 (controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi Dafora (Gheorghe Călburean), valoarea contractului fiind de 254 milioane de euro.
Din această sumă, Astaldi ar urma să încaseze circa 48 de milioane de euro. Tot în 2011, Astaldi şi-a adjudecat şi proiectul de construire a magistralei 5 de metrou Râul Doamnei - Eroilor, cu o valoare de 215 milioane de euro, unde colaborează cu FCC Construccion (Spania), Delta ACM 93 (controlată de Florea Diaconu) şi AB Construct (Georgeta Blaj).
Luca Canino, şeful operaţiunilor Astaldi în România, nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind modul în care vor fi continuate lucrările la proiectele deja începute de un alt constructor.
Doi ani şi jumătate de la începerea construcţiei şi tot nu e gata
Contractul pentru construcţia pasajului Mihai Bravu-Calea Văcăreşti a fost câştigat la începutul anului 2011 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, aflat în prezent în arest pentru deturnarea unor fonduri europene. Constructorul a început lucrările tot în 2011, aducând inclusiv circa 20-30 de muncitori din Sri Lanka pentru a termina construcţia. După mai multe termene amânate de finalizare a proiectului, spre finalul anului trecut Primăria Capitalei a reziliat contractul cu firma Romstrade, care de altfel a pierdut şi multe alte contracte de şosele încheiate cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013
