Peste 95% dintre elevii din România studiau în 2015 două sau mai multe limbi străine, cel mai ridicat procent din statele din regiune, iar abilităţile dobândite încă din şcoală atrag investiţiile de astăzi în centre de servicii, un sector care a devenit un adevărat motor de creştere economică.
„Cunoaşterea limbilor străine reprezintă un motiv important pentru care companiile vin în România. Ei vin pentru că aici găsesc competenţă şi de asemenea avem o populaţie tânără. Trebuie să existe o masă suficientă, nu doar calitatea contează, dar şi cantitatea“, a spus Sorin Faur, HR coordinator al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO pentru regiunea Europa de Est şi Balcani.
România are un număr mare de vorbitori de limbi străine care ies în câmpul muncii, aflându-se printre ţările mai dezvoltate precum Finlanda sau Estonia, unde centrele de servicii nu pot oferi salarii similare cu cele oferite angajaţilor români.
„Motivele pentru care centrele de servicii îşi deschid birouri în România pornesc de la o plajă mare de vorbitori de limbi străine, în cele mai multe cazuri românii vorbesc engleză şi o altă limbă străină“, a spus Veronica Stoica, recruitment manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
Studiul Eurostat arată că limba engleză era cea mai studiată de elevii din România în 2015, urmată de limba franceză.
În ce priveşte costul salarial oferit angajaţilor din România, acesta poate fi şi de zece ori mai mic comparativ cu alte ţări mai dezvoltate, a spus Sorin Faur.
„Diferenţa de salariu din România comparativ cu alte ţări poate fi şi de zece ori. Piaţa este puternică la momentul de faţă şi este în dezvoltare, în mod clar această industrie are un viitor. Pe de altă parte, tinerii sunt destul de curtaţi şi va fi o bătălie pentru ei, nimeni nu garantează că ei vor migra către zona de outsourcing. Candidaţii trebuie captaţi, trebuie să îi atragă calitatea centrelor“, a explicat Sorin Faur.
Vorbitorii de limbi străine sunt în prezent printre cei mai căutaţi candidaţi din piaţa muncii, în special cei care ştiu limbi nordice precum olandeza sau daneza, recrutorii însă spun că nevoia de astfel de candidaţi se va adânci în următorii ani. „Outsourcing-ul se va extinde în următorii ani, însă limbile străine sunt necesare şi în alte industrii. Multe companii caută astfel de candidaţi, iar acest lucru va creşte preţul lor, dar şi recrutarea va fi mai dificilă“, a explicat Sorin Faur.
Doar Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti livrează anual pe piaţa muncii circa 1.000 de absolvenţi, dintre care circa 800 termină ciclul licenţă, restul fiind absolvenţi de masterat.
„Nevoia de recrutare a vorbitorilor de limbi străine s-a făcut simţită pe piaţa din România de mai bine de trei ani. Dacă iniţial recrutarea se făcea doar în oraşele în care era localizată compania angajatoare, datorită creşterii masive a numărului de locuri de muncă pentru aceşti candidaţi, companiile angajatoare au lărgit aria de căutare şi în alte oraşe“, a concluzionat Veronica Stoica.