România este una dintre pieţele-cheie din Europa Centrală şi de Est unde marii investitori externi spun că se poate „descoperi alpha”, adică randament suplimentar peste medie, într-o regiune care a mers rapid spre standardele Occidentului, dar care oferă încă prime de risc atractive. Mesajul a fost transmis de manageri din unele dintre cele mai mari case de investiţii din lume – JP Morgan Asset Management, Fidelity International, Generali Asset Management şi Danske Bank – în cadrul panelului „Finding alpha in CEE; investors panel” de la FT Live CEE Forum, organizat la Viena.
„Unul dintre cele mai interesante lucruri din piaţă pentru anul acesta este România. Dacă luăm titlul acestui panel, aici este unul dintre locurile unde poţi, în mod realist, să culegi alpha în Europa Centrală şi de Est”, a spus Nick Eisinger, head of EM Sovereign Strategy la JP Morgan Asset Management, una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din lume.
Afirmaţiile au fost făcute în cadrul evenimentului „The Central & Eastern European Forum – Where CEE Markets Thrive”, desfăşurat la Viena în 13–14 ianuarie 2026, care a reunit un număr record de aproximativ 2.400 de participanţi, potrivit organizatorilor, printre care Financial Times. Ziarul Financiar este prezent la eveniment, alături de unii dintre cei mai importanţi investitori şi jucători globali, inclusiv reprezentanţi ai JP Morgan şi Goldman Sachs.
Eisinger a subliniat că pariul pe România este legat de capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de modul în care investitorii vor evalua riscurile politice şi electorale.
În contrast, strategul JP Morgan a arătat că în alte pieţe considerate tradiţional sigure din regiune, precum Polonia, spaţiul de eroare este mult mai mic. „Spread-urile sunt foarte strânse, şuruburile sunt strânse foarte tare şi există foarte puţin loc de greşeală. Tocmai de aceea, uneori, o modalitate de a obţine alpha este să stai departe de aceste spread-uri extrem de comprimate.”
România apare constant în discursul investitorilor ca parte a „nucleului dur” al Europei Centrale şi de Est, alături de Polonia şi Ungaria. Daria Shkut, Emerging Markets Research la Fidelity International, unul dintre cei mai mari administratori de active din lume, a explicat că regiunea poate fi împărţită în mai multe categorii, iar România se află în zona centrală, unde interesul investitorilor este alimentat inclusiv de randamentele mai ridicate.
„Există ţări aproape ca pieţele dezvoltate, apoi ai nucleul Europei Centrale – România, Ungaria, Polonia – iar în România vezi foarte mulţi investitori care intră pur şi simplu pentru randament”, a spus Shkut. Ea a adăugat că, în pofida riscurilor politice, convergenţa economică continuă, în timp ce unele economii dezvoltate se confruntă cu deteriorări fiscale şi instituţionale.
Timothy Ash, senior EM Sovereign Strategist la BlueBay Asset Management, a oferit o perspectivă istorică asupra regiunii şi a României. „România a fost puţin scoasă din joc anul trecut, din cauza alegerilor, dar este adusă înapoi”, a spus el.
Ash a subliniat transformarea profundă a Europei Centrale şi de Est în ultimele trei decenii. „Este absolut remarcabil unde a ajuns această regiune faţă de începutul anilor ’90. Cred că uităm foarte des cum arăta regiunea atunci. Tranziţia a fost un succes extraordinar.” În opinia sa, integrarea în Uniunea Europeană şi NATO a fost esenţială pentru stabilitate, competitivitate şi disciplină macroeconomică, inclusiv pentru România.
Joshua Loud, senior EM portfolio manager şi economist la Danske Bank, a explicat că investitorii mari privesc dincolo de zgomotul politic de moment. „Când analizăm politica, ne uităm mai ales la forţa instituţională. Politica ciclică ajunge, în timp, să influenţeze politica structurală, dar acest proces este lent. Atât timp cât instituţiile rezistă, lucrurile sunt în regulă”, a spus el. Potrivit lui. Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, punctează mai bine la indicatorii de guvernanţă şi instituţii decât alte regiuni emergente.
Din perspectiva Generali Asset Management, prin vocea lui Guillaume Tresca, paradoxul actual este că riscul politic este perceput mai ridicat în unele ţări vest-europene decât în economiile din estul UE. „Dacă priveşti lumea din Franţa, riscul politic este destul de mare în acest moment. Ani de zile vorbeam despre riscul politic în pieţele emergente, iar acum discuţia se mută”, a spus Tresca, adăugând că indicatorii instituţionali s-au îmbunătăţit semnificativ în regiune.
Pentru România, acest interes vine într-un moment delicat ibil. Statul încearcă să ţină sub control un deficit bugetar ridicat, într-un context în care finanţarea s-a scumpit, iar investitorii sunt mult mai atenţi la derapajele fiscale. Combinaţia dintre deficite mari, presiuni fiscale şi nevoia uriaşă de investiţii în infrastructură şi energie testează capacitatea autorităţilor de a menţine echilibrele macroeconomice.
Paradoxal, tocmai aceste nevoi mari de finanţare au propulsat România în liga mare a pieţelor urmărite de investitorii globali. Creşterea accelerată a datoriei publice, la care se adaugă dobânzile mai ridicate decât cele plătite de alte state din regiune, a transformat România într-o piaţă relevantă pentru giganţii financiari internaţionali.
Dacă în trecut împrumuturile externe ale României erau dominate de bănci regionale precum Erste sau Raiffeisen şi de câteva instituţii europene mari – Deutsche Bank, Société Générale, UniCredit –, astăzi în ecuaţie au intrat masiv băncile americane şi marile fonduri globale de investiţii, precum BlackRock, Vanguard, JP Morgan.
Indiferent de culoarea politică a viitorului guvern, România va avea nevoie anual de cel puţin 50-55 de miliarde de euro, din piaţa internă şi externă, pentru a acoperi deficitele bugetare şi refinanţările de datorie. Această dimensiune a finanţării face ca România să nu mai fie o piaţă periferică.
