ZF 24

La fiecare zece minute un avion decolează de pe Otopeni. Cum a evoluat în ultimii 15 ani traficul pe cel mai mare aeroport din ţară?

120 de avioane au decolat în medie zilnic de pe Otopeni anul trecut, faţă de 98 în 2008 şi de 36 în 1998. Ieri avioanele au decolat în intervalul orar 4.30 - 23.55, potrivit datelor de pe site-ul aeroportului

120 de avioane au decolat în medie zilnic de pe Otopeni anul trecut, faţă de 98 în 2008 şi de 36 în 1998. Ieri avioanele au decolat în intervalul orar 4.30 - 23.55, potrivit datelor de pe site-ul aeroportului

Autor: Mirabela Tiron

07.01.2014, 19:19 6211

În 1998 aeroportul Oto­peni avea circa 1,6 milioane de pasageri. Anul trecut, tra­ficul aerian a depăşit 7 mi­lioane de persoane, arată datele de la Compania Naţională Aero­porturi Bucureşti, ce administrează cele două aeroporturi din Capitală. 120 de avioane au decolat în medie zilnic de pe Otopeni anul trecut, faţă de 98 în 2008 şi de 36 de avioane în 1998.

Avansul traficului de pasageri a fost marcat de două evenimente-cheie, intrarea României în Uniunea Europeană în 2007, care a adus în plus aproape 1,5 milioane de pasageri, şi mutarea zborurilor low-cost de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) pe cel din Otopeni care a urcat numărul de pasageri de la 5 milioane de persoane în 2011 la 7 milioane de pasageri în 2012.

În ultimii 15 ani traficul aerian a fost pe creştere, cu excepţia anului 2009, când numărul de pasageri a scăzut cu 11%, la 4,4 milioane de persoane, pe fondul buge­telor mai mici de călătorie alocate de com­panii în contextul crizei economice.

Pe aeroportul Otopeni operează în prezent 33 de companii aeriene către 67 de destinaţii. 

„Avântul pe care l-a luat traficul de pe Otopeni se explică şi prin venirea altor operatori aerieni care au găsit atractivă destinaţia România. Acum există mai multe curse pe zi spre Paris. În 1998 dacă exista o cursă pe zi. Cererea a dus la creşterea traficului aerian, care este însă scăzut faţă de cel din alte oraşe europene. Mai există loc pentru creşterea traficului aerian, mai ales că la nivel mondial tendinţa este de uşoară creştere a traficului“, a spus Adrian Ionaşcu, expert în aviaţie, care lucrează în cadrul companiei aeriene cu capital românesc Blue Air.

Traficul pe Otopeni, un indicator al turismului şi afacerilor din Bucureşti

Traficul unui aeroport este un indicator atât al turismului din oraşul în care este amplasat, cât şi al dimensiunii afacerilor care se realizează în acel oraş.

„În perioada ianuarie - noiembrie anul trecut, pe aeroportul Henri Coandă Bu­cureşti, media zilnică a numărului de mişcări aeronave (aterizări şi decolări) a fost de 240, cu 44 mai multe decât media mişcărilor anului 2008 şi cu 168 în creştere faţă de 1998“, au transmis oficialii aeroportului.

Plecarea românilor la muncă sau în vacanţă în străinătate odată cu intrarea în UE a dus la apariţia rutelor spre Spania şi Italia, acestea fiind unele dintre cele mai profitabile pe piaţa locală.

Şi venirea expaţilor în ţară, cetăţeni străini care muncesc pe teritoriul Ro­mâniei, a contribuit la creşterea traficu­lui pe Otopeni prin deplasările pe care le realizează.

În perioada ianuarie-noiembrie 2013, cele mai multe decolări şi aterizări s-au înregistrat pe destinaţiile Londra (aero­porturile Heathrow, Gatwick şi Luton), Paris (aeroporturile Charles de Gaulle şi Beauvais Tille) şi Roma (aero­porturile Fiumicino şi Ciampino). Frecvenţele de operare ale acestor zboruri depind atât de zilele săptămânii, cât şi de sezonul în care sunt programate (iarnă sau vară), potrivit oficialilor aeroportului Otopeni.

„Când s-a intrat în UE, traficul aerian a crescut. Cei care au disponibilitate finan­ciară şi îşi permit să iasă din ţară aleg să vizi­teze alte destinaţii, vor să vadă Roma, Paris, Viena şi alte oraşe. Nu vorbim însă doar de tra­ficul românilor, sunt şi străini care vin în România“, a spus Mircea Vladu, repre­zen­tantul agenţiei de turism Prestige Tours.

Datele de la BNR arată că suma cheltuită de români în vacanţe în străinătate în primele zece luni din 2012 s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro, în timp ce străinii au lăsat doar un miliard de euro.

Străinii care muncesc în România, „navetişti de weekend“

„În ultimii doi ani a crescut numărul deta­şa­ţilor străini care lucrează în Bucureşti cu aproxi­mativ 20% faţă de anii pre­cedenţi. Mulţi dintre ei sunt navetişti de weekend care pleacă vinerea şi se întorc du­mi­nică sau luni la birou. Având şi familiile lăsate în ţara de origine, există week­enduri în care deta­şa­ţii sunt vizi­taţi de rude, soţ, soţie, copii, părinţi, aspect ce creşte evident fluxul de cetăţeni străini care vin şi pleacă din Româ­nia“, a spus Elena Antoneac, manager în ca­drul com­paniei care oferă servicii de relocare PIRGROUP România. Peste 13.000 de străini lucrează în prezent în România, potrivit datelor ZF.

„Străinii care muncesc în România sunt vizitaţi şi de prieteni curioşi să afle mai mult despre România“, a spus ea.

Maşina rămâne cel mai folosit mijloc de deplasare în străinătate

Radu Merica, preşedintele Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, declara în noiembrie, la conferinţa Mediafax Talks about Aviation, că aeroporturile au un număr foarte redus de pasageri raportat la populaţia României, dat fiind că românii încă merg cu autobuzele până în Spania sau în Irlanda şi că aviaţia trebuie apropiată de oameni.

Datele de la Institutul Naţional de Statisti­că arată că în 2012 au fost înregistrate 11 mi­lioa­ne de plecări ale românilor în străinătate, din care doar 8,4 milioane s-au făcut pe cale rutieră.

Pe de altă parte, au venit în România cu avionul 1,4 milioane de străini, faţă de 6 mi­lioane de persoane care au folosit un mijloc de transport rutier.

Noi companii aeriene pe Otopeni

Aeroportul Henri Coandă a atras anul trecut noi com­panii aeriene , ce vor contribui la creşterea veniturilor şi traficului de pasageri în 2014.

Alături de companiile deja tradi­ţio­na­le care folosesc pistele de la Otopeni pentru de­colări şi aterizări, pe lista de clienţi a celui mai mare aeroport din ţară s-au adăugat Air Serbia şi low-costul easyJet.

Compania naţio­na­lă a Serbiei, Air Serbia, a intrat pe 10 decembrie pe Otopeni cu zboruri spre Belgrad şi estimează puţin peste 30.000 de pasageri în pri­mul an de funcţionare.

Low-costul easyJet s-a întors în Bucureşti din 17 octombrie, însă de această dată cu zboruri spre Londra. Şi gigantul Ryanair a încheiat un parteneriat cu aeroportul din Otopeni şi va efectua zboruri spre Londra şi Dublin din acest an.

De la sfârşitul lui 2012 aeroportul Henri Coandă (Otopeni) are un nou terminal de ple­cări, care a adăugat 52 de ghişee noi de check-in şi opt porţi de îmbarcare, pentru descon­ges­tionarea traficului, o investiţie de 52 de mi­lioane de euro.

Cei mai mari jucători aerieni de pe Otopeni

Low-costul Wizz Air, cea mai mare com­panie aeriană de pe piaţa românească,  a transportat 3,2 milioane de de pasageri în 2013, cu 14% mai mulţi decât în anul precedent. Compania a anunţat pentru 2014 noi rute din Craiova spre Barcelona, Bologna, Dortmund şi Roma Ciampino, ce se vor adăuga reţelei locale, de 72 de rute.

La nivel internaţional compania a ajuns la 13,5 milioane de pasageri.

Compania concurează cu low-costul Blue Air, care a avut anul trecut 1,35 milioane de pasageri anul trecut şi cu compania naţională Tarom, care are circa 2,2 milioane de pasageri, potrivit datelor din 2012.

Sub management privat

Şi aeroporturile, ca şi celelalte companii de stat din domeniul transportului, au trecut sub management privat. Radu Merica, un exe­cutiv care a ocupat funcţiile de CEO al Ţiriac Holdings şi de preşedinte al Camerei de Co­merţ Româno-Germane, a fost numit preşe­dinte al consiliului de administraţie al Com­paniei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

În funcţia de director general al companiei se află Liviu Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost însărcinat cu reforma adminis­traţiei publice).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO