ZF 24

La periferia Europei se deschid şantiere pentru conducte în aşteptarea gazului din Marea Neagră

Primele molecule de gaz din zăcămintele de adâncime ale Mării Negre ar putea fi extrase în 2019-2020

Primele molecule de gaz din zăcămintele de adâncime ale Mării Negre ar putea fi extrase în 2019-2020

Autor: Radu Bostan

19.11.2014, 14:33 864

Petrolişti din SUA până în Rusia s-au înghesuit la Marea Neagră atraşi de posibilitatea ca adâncurile să ascundă hidrocarburi, iar rezultatele promiţătoare ale studiilor şi forajelor nu au fost ignorate de vecinii României. State precum Bulgaria şi Ungaria, cu o producţie de gaze minusculă, vor acum să-şi pună la punct conexiunile cu reţeaua românească de gaze, sperând să prindă câteva molecule de gaz „european“, nu tot rusesc.

Timp de câteva zeci de ani, România a fost staţie de escală în drumul gazului rusesc către Bulgaria, Grecia şi Turcia, dar acest rol ar putea să revină Bulgariei dacă Rusia reu­şeşte să transpună în rea­litate proiectul South Stream, prin care ar scoate Ucraina din circuitul gazelor către Europa. În schimb, lucrările de explorare de dincolo de litoral pregătesc România pentru un nou rol, cel de sursă de gaze naturale pentru re­giune.

„România este foarte bine poziţionată, în apropierea Mării Caspice, dar şi a resur­selor noi de gaze din Marea Neagră. Avem posibilitatea şi datoria să construim puntea între sursele de gaze şi consumatorii din Europa“, a declarat Bogdan Iliescu, mem­bru în consiliul de administraţie al Transgaz.

Toate ţările din regiune, în afară de România, depind în proporţie mai mare de 50% de Rusia pentru a-şi acoperi nevoile de gaze naturale. În timp ce statele din Europa de Vest au la dispoziţie surse multiple, precum Norvegia şi Olanda sau Algeria şi Libia, şi chiar importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Orientul Mijlociu, pentru periferia europeană există în acest moment doar Gazprom.

Într-un timp relativ scurt, ar putea exista şi Marea Neagră. Primele molecule de gaz din zăcămintele de adâncime sunt aşteptate să curgă din 2019-2020, dar transportatorul român de gaze naturale vrea să pregătească din timp „autostrada“. Transgaz intenţio­nează ca prin 2016 să demareze o investiţie de 250 milioane de euro într-o conductă de 250 de kilometri cu un capăt în apropiere de Giurgiu şi celălalt pe litoral, în continuare fiind responsabilitatea producătorilor să construiască legătura până la zona de exploatare a zăcămintelor. La Giurgiu, gazul va intra în sistemul naţional de transport.

Dar cum în România deocamdată nu se întrezăreşte vreo nevoie suplimentară de gaz, Transgaz va lucra în paralel şi la întărirea interconexiunilor cu statele vecine, pentru a permite ca excesul de resursă să-şi găsească consumatori peste graniţe. Com­pania intenţionează ca tot în 2016 să înceapă o investiţie de 500 de milioane de euro

într-o conductă de 545 de kilometri de la graniţa cu Bulgaria până la frontiera cu Ungaria. Proiectul este doar un segment dintr-o magistrală de gaze de 1.300 de kilometri între Bulgaria şi centrul Austriei, dezvoltat în parteneriat de companiile de transport din cele patru state.

„Coridorul va fi ca o autostradă, va trece prin sistemele României şi Ungariei şi va avea o serie de puncte de ieşire“, a spus Janos Feher, directorul general al FGSZ, transportatorul de gaze al Ungariei, într-un interviu cu ZF.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO