Românii cheltuie anual 20 mld. euro pe alimente şi alte bunuri de larg consum, din care 62% sunt lăsaţi la casele de marcat ale magazinelor moderne, în frunte cu hipermarketurile şi supermarketurile. Cei 70.000 de chioşcari îşi împart restul de 38% din bani, arată datele pe 2018 oferite de compania de cercetare de piaţă GfK.
Prin comparaţie, în 2013 exista un raport echilibrat între modern şi tradiţional, iar în urmă cu circa un deceniu, balanţa înclina în sens invers. Mai exact, micii comercianţi erau majoritari cu circa 60% cotă de piaţă, conform celor mai recente date ale ZF.
Reţelele străine au început dezvoltarea în România acum două decenii, dar au accelerat expansiunea după 2005 când mai multe nume mari şi-au făcut intrarea pe piaţă. Apoi, an de an au fost deschise zeci şi ulterior sute de magazine moderne care au mâncat treptat din cota de piaţă a micilor comercianţi. Doar pentru acest an sunt planificate circa 300 de noi unităţi - în special pe suprafaţă mică - ceea ce ar duce universul de comerţ modern spre 3.000 de unităţi operate de zece reţele străine.
Iar consultanţii şi managerii spun că planurile de expansiune ale marilor reţele nu se opresc aici. Comerţul modern va continua dezvoltarea în viitorul apropiat investind sute de milioane de euro în 250-300 de magazine noi pe an, potrivit datelor deja comunicate de lanţurile internaţionale. Evoluţia din România nu este atipică însă, pe pieţele dezvoltate din Vest comerţul modern are o cotă de piaţă de peste 80%.
Totuşi, comerţul tradiţional nu va dispărea deoarece jumătate din populaţia României locuieşte în rural, unde doar puţine reţele internaţionale au intrat mai agresiv. Ce trebuie să facă micii comercianţi să reziste? Jucătorii trebuie însă să se replieze şi să se specializeze pentru a rezista unei concurenţe tot mai acerbe.
