Dobânzile Robor cu scadenţa la 3 luni şi 6 luni – indicatorii pieţei monetare folosiţi ca reper de preţ în contractele de credit în lei - au scăzut puternic în acest an, coborând la minime istorice, sub 4%, ceea ce este o veste bună pentru cei cu credite în lei.
Faţă de nivelurile de la începutul anului, scăderile dobânzilor Robor se îndreaptă spre trei puncte procentuale.
După ce BNR a reluat în luna iulie ciclul de relaxare a politicii monetare, banii s-au ieftinit pe piaţa monetară. Cele trei ajustări ale dobânzii-cheie din acest an cumulează un punct procentual, iar Robor la 3 luni a scăzut din iulie până la sfârşitul lunii septembrie cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la circa 3,3%. În aceeaşi perioadă, ajustarea Robor la 6 luni a fost de un punct procentual, până la 3,8%.
Această scădere a costului de finanţare al băncilor ar trebui să se reflecte şi în ieftinirea împrumuturilor în lei.
Ieftinirea creditelor în lei se lasă însă aşteptată. Bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit. Costul creditelor în lei se menţine destul de ridicat, în jur de 10%, iar creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 mld. euro.
Ratele românilor la creditele în lei nu vor scădea imediat, ci în lunile următoare, pe măsură ce noii indicatori - utilizaţi ca bază de calcul pentru costul împrumuturilor - vor fi ajustaţi în contractele de credit.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu i-a atenţionat recent pe bancherii că scăderea nivelului dobânzilor la creditele în lei este „insuficientă“ şi nu reflectă nici politica monetară, nici condiţiile de piaţă. Isărescu crede totuşi că băncile nu vor avea încotro şi vor ieftini costul împrumuturilor în lei. Băncile sunt obligate prin contract să ajusteze nivelul indicatorilor utilizaţi ca bază de calcul al dobânzii finale în funcţie de evoluţia propriului cost de finanţare. Indicatorii pieţei monetare sunt ajustaţi destul de rar în contractele de credite, de regulă de două ori pe an sau trimestrial, depinzând de la bancă la bancă, după cum spun analiştii.
„Mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost foarte eficient în decursul ultimelor şase luni, transmisia impulsurilor monetare fiind facilitată de lichiditatea amplă din sistemul bancar. Deşi canalul de transmisie a politicii monetare funcţionează bine, reluarea creditării va rămâne constrânsă de factori precum riscul de credit. De asemenea, evoluţia creditului intern este îngreunată de reglementările macroprudenţiale şi fragilitatea cererii interne“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.
Rata creditelor neperformante a urcat în luna iulie la aproape 21%.
Analiştii nu se aşteaptă la ajustări semnificative ale dobânzilor Robor în perioada următoare. „Acum Robor încorporează scăderile suplimentare ale dobânzii-cheie, cel puţin până la 3,75%. Este inclus în preţul din piaţă «scenariul» că BNR va continua să scadă dobânda-cheie. Important este când va fi ajustată dobânda şi cu cât. Evoluţia Robor va depinde de mişcarea următoare a BNR. Până nu avem mesaje suplimentare de la politica monetară, nu cred că putem să vedem mişcări semnificative ale Robor. Doar inflaţia mai poate să aibă un impact, pe partea pozitivă sau negativă. Dobânzile la credite vor scădea gradual”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Dobânda de politică monetară, care influenţează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie, ar putea să fie ajustată până la sfârşitul anului la 4%, dar există şi economişti care se aşteaptă la un nivel de 3,75%.
Continuarea diminuării dobânzii-cheie ar putea trage în jos dobânzile la majoritatea tipurilor de credite de retail în lei, sub 10%, transformând creditul în moneda naţională într-o alternativă viabilă la finanţarea în euro. Companiile au mare nevoie de finanţare mai ieftină în lei pentru a se putea redresa.
Accizele vor fi calculate în 2014 la un curs de 4,4485 lei/euro
Accizele, care aduc circa un sfert din încasările la bugetul de stat şi peste 10% din veniturile totale colectate de Finanţe, la buget vor fi calculate anul viitor la un curs de 4,4485 lei/euro, în scădere cu 1,6% faţă de rata de schimb utilizată în acest an.
Începând cu anul 2008, România a început să respecte directiva europeană referitoare la modul de calcul al accizelor, care presupune folosirea cursului valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie.
Nivelul accizelor este exprimat în Codul fiscal în euro, plata realizându-se în lei la cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent. Accizele armonizate sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, produse energetice şi cafea.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
