Aprecierea „remarcabilă“ a leului despre care vorbea joia trecută guvernatorul BNR Mugur Isărescu a confirmat vineri înainte de Paşte, cursul coborând chiar pe pragul de 4,30 lei/euro pe care nu-l mai vizitase de la sfârşitul lui 2011.
Leul a făcut la sfârşitul săptămânii un pas mare de creştere susţinut de sentimentul pozitiv propagat pe pieţe după decizia Băncii Centrale Europene de reducere a dobânzii de referinţă la euro la un nou minim istoric de 0,5%. BNR s-a abţinut din nou de la o decizie similară, contrar mişcărilor făcute în ultimul an de băncile centrale din alte ţări din regiune, însă guvernatorul Isărescu a preanunţat în premieră apropierea unui ciclu de scădere a dobânzii-cheie pentru lei.
Leul a avut un final de săptămână foarte bun inclusiv pe fondul unei percepţii mai bune faţă de Europa Centrală şi de Est, alimentată şi de succesul Sloveniei care a reuşit să vândă pe piaţa internaţională obligaţiuni de 3,5 miliarde de dolari pe cinci şi zece ani, îndepărtându-se de spectrul unui ajutor financiar extern.
Regiunea a continuat să arate bine şi ieri pe ecranele investitorilor şi astfel CDS-ul României (costul asigurării contra riscului de default) a intrat bine sub pragul de 200 de puncte de bază (2%), ajungând la 180 de puncte.
După ce preşedintele Traian Băsescu a avansat scenariul unei creşteri economice de cel puţin 2% anul acesta, încep şi analiştii băncilor să-şi revadă calculele. Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, estimează acum că PIB-ul României va creşte cu 1,8% în 2013, substanţial mai bine faţă de prognoza anterioară de 1,1% şi nu exclud o performanţă de peste 2% în funcţie de progresele care vor fi înregistrate la capitolul absorbţiei de fonduri europene şi de evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe.
Cert este că exporturile din primele două luni ale anului şi avântul desfacerii pe pieţe din afara UE au surprins pe toată lumea, mai ales că au antrenat înregistrarea în premieră a unui excedent al contului curent.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus joi că este posibilă intrarea într-un ciclu economic virtuos susţinut de creşterea exporturilor dublată de aprecierea leului, precizând însă că nu are în vedere o apreciere „masivă“ a cursului. După cum au stat lucrurile în ultima vreme, BNR nu consideră „masivă“ o întărire a leului cu aproape 3% de la începutul anului, astfel că datele privind evoluţia rezervelor valutare nu le-au indicat analiştilor intervenţii de temperare a mişcării de scădere a cursului leu/euro, chiar dacă unii s-ar fi aşteptat la aşa ceva.
Cert este că prognozele de curs de pe piaţă au rămas mult în urmă, la niveluri de 4,40 lei/euro, iar unele bănci lucrează la revizuiri.
Determinante pentru întărirea leului s-au dovedit a fi fluxurile de plasamente în titluri de stat vândute de Ministerul Finanţelor care a reuşit pe acest fundal să se împrumute la costuri din ce în ce mai scăzute.
Apetitul străinilor ar putea fi susţinut de o mult-aşteptată decizie a agenţiei americane de rating Standard & Poor’s de a readuce România în categoria ţărilor în grupa investment grade.
Pe de altă parte, o variabilă cu potenţial impact negativ va fi reprezentată de condiţiile în care se va închide actualul acord cu FMI, respectiv de posibilităţile de încheiere a unei noi înţelegeri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
