ZF 24

Liber la shopping de peste 3 mld. euro pentru găurile negre din economie. Companiile de stat nu mai dau socoteală pe ce cheltuiesc banii pentru achiziţii

Liber la shopping de peste 3 mld. euro pentru găurile...
02.07.2013, 15:33 1524

Companiile de stat şi regiile autonome vor putea cheltui cum le trece prin cap peste 3 mld. euro, anual, – cât reprezintă banii lor de buzunar pentru achiziţii publice - după ce parlamentarii puterii au modificat o ordonanţă a Guvernului care, la rându-i, modifica celebra ordonanţă 34/2006 privind sistemul de achiziţii publice.

Prin modificările adus de parlamentari, regiile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria “autorităţilor contractante” - structuri obligate să facă achiziţii de bunuri sau pentru investiţii doar în urma unor licitaţii.

► Ponta susţine că nu ştie care sunt modificările introduse în Parlament pentru licitaţii publice

Pentru că "nu suntem o ţară de hoţi", Guvernul s-a răzgândit şi a modificat pe tăcute în Parlament LEGEA ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Argumentul parlamentarilor: regiile şi companiile statului lucrează pe o piaţă concurenţială, iar impunerea regulilor de achiziţii publice le poate bloca activitatea curentă.

Chiar şi cuprinse în lista autorităţilor contractante (obligate deci să facă achiziţii publice) companiile de stat cheltuiau banii cu multă largheţe, dar exista măcar acest filtru – marile nereguli în regii şi companii au ieşit la iveală după ce s-a aflat preţul umflat la care făceau ele achiziţii în sistemul de achiziţii publice. Acum şi acest filtru dispare.

Piaţa achiziiţiilor publice în România înseamnă peste 15% din PIB (130 mld euro în 2012).

În jur de 80.000 de cereri de achiziţie sunt înregistrate anual în SEAP.

Un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) pe datele din 2009 şi 2010, publicat anul trecut, arăta că, după valoarea contractelor atribuite, Compania Naţională de Autostrăzi a realizat în cei doi ani analizaţi achiziţii prin SEAP de 1,3 mld. euro, CFR Călători de 860 mil. euro, Romgaz de 390 mil. euro, Electrica de 320 mil. euro, Enel de 290 mil. euro, Transgaz de 270 mil. euro şi Metrorex de 169 mil. euro.

În prima parte a anului trecut, Ministerul Economiei a publicat lista anunţurilor de intenţie depuse de companiile de stat în SEAP.

Astfel, în primele trei luni ale lui 2012, cele mai mari companii de stat depuseseră în SEAP 3.120 de anunţuri de intenţie, în valoare de peste 880 de mil. euro - ceea ce pe întreg anul înseamnă 3,5 mld. euro. Ministerul Economiei nu a mai repetat “exerciţiul” sau, în orice caz, aceste date nu sunt la vedere pe site-ul instituţiei, astfel că este dificil de spus cu exactitate ce sume pentru “shopping” sunt acum la dispoziţia “găurilor negre” din economie asupra cărora nu va mai existat nici măcar filtrul unei licitaţii, chiar formale.

Dar faptul că vorbim despre miliarde de euro o arată datele înregistrate acum în SEAP. Ieri, de exemplu, în SEAP compania Electrica avea înregistrate anunţuri de licitaţii de 200 mil. lei, Compania de Autostrăzi de 300 mil. lei sau Enel de 140 mil. lei.

Pe datele fuznizate anul trecut, pentru primele trei luni din an, de Ministerul Economiei, cei mai mai mari cumpărători au fost companii precum Romgaz (199 mil. euro), Hidroelectrica (154 mil. euro), Nuclearelectrica (150 mil. euro) sau Transelectrica (105 mil. euro) care au dat milioane de euro nu doar pentru servicii presante, ci şi pentru studii promoţionale, pixuri, parfumuri.

Toate astfel de “mici detalii” nu vor mai putea fi cu uşurinţă aflate, după ce companiile şi regiile statului nu vor mai publica anunţuri în SEAP.

Totuşi, multe dintre aceste companii şi regii sunt găuri negre ale economiei. În 2012, pe datele din 2011, principalele 31 de companii de stat cu afaceri de peste 100 mil. euro fiecare au avut afaceri cumulate de 9,6 miliarde de euro şi un profit net consolidat (obţinut din suma profiturilor şi a pierderilor celor 31 de companii) de 7,5 mil. euro, ceea ce vrea să spună că rata profitului consolidat a fost de mai puţin de unu la mie, cu toate că ele au poziţii de monopol pe pieţe.

În 2010 bilanţul celor mai mari 35 de companii aflate în portofoliul statului arăta că acestea au avut o cifră de afaceri de 10 mld. euro, dar au înregistrat pierderile totale de 500 de milioane de euro.

Acestea sunt doar unele dintre companiile şi regiile pe care parlamentarii le-au scos de pe lista autorităţilor contractante pentru că, aşa cum au susţinut ei, sunt pe o piaţă concurenţială şi, dacă sunt obligate să facă proceduri de achiziţie le-ar putea fi “blocată activitatea”.

"Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naţionale/societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială în categoria autorităţilor contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entităţii să fie blocată", susţin cei care au modificat ordonanţa guvernului.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO