ZF 24

Libertatea câştigată sub gloanţe costă: SUA şi Europa trimit FMI să sponsorizeze noul marş spre democraţie al Ucrainei care altfel ar duce la default. Un fond american de investiţii este cel mai mare creditor al ţării

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev (stânga) discută în septembrie 2011 cu preşedintele Viktor Ianukovici (centru ) şi cu Vladimir Putin (dreapta), pe atunci premier. Putin a acceptat atunci propunerea lui Medvedev de a candida pentru preşedinţia Rusiei în 2012.

Filmul ascensiunii şi căderii fostului preşedinte al ucrainei Viktor Ianukovici

Autor: Bogdan Cojocaru

25.02.2014, 20:31 1693

După ploaia de gloanţe din Piaţa Independenţei din Kiev, noul drum spre vest al Ucrainei este bombardat cu veşti îngrijorătoare care anunţă prăbuşirea iminentă a economiei, panică în sectorul bancar şi default dacă ţara nu primeşte în câteva săptămâni ajutor extern, iar cea mai rapidă sursă de finanţare ar fi Fondul Monetar Internaţional, o instituţie cu sediul la Washington. Cel mai mare creditor al Ucrainei este Franklin Templeton, un fond american de investiţii care deţine o treime din datoria în obliga­ţiuni internaţionale a ţării.

Din datoria internă şi externă de 73 de miliarde de dolari a Ucrainei anul acesta ajunge la scadenţă echivalentul a 12 mi­liarde de dolari, din care 3 miliarde de dolari reprezintă plata unei datorii către FMI. Ministerul de finanţe al ţării a aver­tizat că are nevoie de asistenţă financiară externă de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani şi de ajutor urgent în următoarele două săptămâni. Acest deficit nu va putea fi acoperit nici măcar cu împrumutul incert de 15 miliarde de dolari promis de Moscova Ucrainei când ţara şi-a schimbat cursul spre Rusia sub ghidajul fostului preşedinte Viktor Ianukovici, acum acuzat de trădare.

Însă rezervele băncii centrale se epui­zează rapid, ajungând de la 20,4 miliarde dolari la sfârşitul lunii decembrie la 18 mld. dolari la 31 ianuarie. Scăderea drastică re­flectă încercările băncii centrale de a limita prin intervenţii pe piaţa valutară prăbuşirea grivnei. Grivna a scăzut cu 8% de la începutul acestui an faţă de dolar, atingând minimul ultimilor 5 ani înainte ca banca centrală să limiteze schimburile cu valută. Moneda s-a prăbuşit marţi cu aproape 7%.

În aceste condiţii, specialistul pe Europa de Est al Institutului pentru Finanţe Internaţionale - cel mai mare grup de lobby al industriei financiare -, bulgarul Lubomir Mitov, a atenţionat că Ucraina are nevoie de un ajutor financiar imediat pentru a evita prăbuşirea economică a ţării şi declanşarea panicii în sectorul bancar.
„Pentru a evita prăbuşirea totală a economiei Ucrainei, nu în următoarele câteva luni ci în următoarele câteva săptămâni, ţara trebuie să primească bani imediat“, a spus el. În aceste condiţii, Ucraina nu are altă opţiune decât să accepte condiţiile impuse de Uniunea Europeană şi FMI, a mai spus repre­zentantul IFI.


Noul guvernator al băncii centrale invită FMI-ul

Între timp, la Kiev parlamentarii l-au demis de la şefia băncii centrale pe Ihor Sorkin, un veteran al sistemului, şi l-au numit ca înlocuitor pe Stepan Kubiv, mem­bru al partidului Batkivşkina al fostului premier Iulia Timoşenko, duşmanul fostului preşedinte Ianukovici. Kubiv s-a grăbit să invite la Kiev o misiune a FMI.

„Reprezentanţii FMI vor fi invitaţi oficial aici pentru o întâlnire, pentru negocieri şi deschiderea unui nou program de care avem astăzi nevoie“, a spus el.

Chiar secretarul Trezoreriei SUA Jack Lew a încurajat Kievul să înceapă discuţiile cu FMI cât de curând posibil. El a asigurat că Washingtonul este pregătit să „amor-tizeze“ impactul pe care l-ar avea asupra ucrainenilor de rând reformele economice care vor fi cerute de Fond. Ministrul britanic de finanţe George Osborne a asigurat şi el că Marea Britanie este pregătită să sară în ajutor prin culoarele deschise de FMI şi UE. Aceleaşi promisiuni Ucraina le-ar putea obţine de la alte economii mari europene.


Cine va răsufla uşurat?

Franklin Templeton, un fond american de investiţii recunoscut pentru pariurile agresive pe obligaţiunile suverane, a de­venit la sfârşitul verii trecute cel mai mare cre­ditor al Ucrainei pe datorii suverane după ce a achiziţionat titluri cu o v­a­loare no­minală de aproape 5 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta la acea dată aproape o cincime din obligaţiunile inter­naţionale guvernamentale ucrainene, po­trivit Fi­nancial Times. Fondul a încercat să profite de preţurile scăzute ale titlurilor emise de Ucraina şi a acţionat impulsionat de succe­sul investiţiilor similare în obli­ga­ţiuni irlan­deze. Ca şi Ucraina, Irlanda a avut grave probleme financiare, dar a fost sal­vată cu împrumuturi externe, inclusiv de la FMI.

Până la sfârşitul anului, Franklin Tem­pleton a mărit miza pariului pe Ucraina la 6,4 miliarde dolari, ajungând astfel să deţină 40% din datoriile repre­zen­tând obligaţiuni internaţionale ale Ucrainei, potrivit datelor Bloomberg. Însă violenţele din ultima săptămână din Kiev au făcut ca investiţiile fondului să fie neprofitabile.
Mark Mobius, preşedintele diviziei Templeton Emerging Markets şi unul dintre cei mai mari investitori pe pieţele emer­gente, a insistat într-un interviu acor­dat Reuters că Ucraina este într-o „poziţie foarte dulce“ din punct de vedere eco­nomic. „Îi au pe europeni care vor să-i ajute şi-i au pe ruşi care vor să-i ajute“, a spus el.

Dacă FMI şi statele occidentale vor urma strategia de până acum în privinţa susţinerii financiare a statelor, orice pachet de ajutor va veni cu condiţii greu de îndeplinit de Kiev. Una din cerinţele insti­tu­ţiei de la Washington, pe care fostele auto­rităţi conduse de Ianukovici au respins-o în negocierile pentru un împrumut de 15 mi-liarde de dolari, a fost majorarea preţului gazelor.

De asemenea, reformele ample cerute de UE au fost unul din motivele menţionate de Ianukovici pentru refuzarea semnării Tratatului de Asociere cu Bruxe­lles-ul, notează Radio Europa Liberă.

„Pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară pe plan intern şi extern Ucraina trebuie să-şi lase cursul de schimb valutar să scadă un pic şi să-şi reducă deficitul bugetar, iar pentru aceasta trebuie să-şi diminueze cheltuielile publice şi să renunţe la acele subvenţii dăunătoare acordate com­paniilor“, apreciază Anders Aslund, econo­mist la Peterson Institute.

El se referă la subvenţionarea gazelor naturale pentru reducerea costurilor suportate de populaţiei şi de industrie. FMI a calculat că guvernul a cheltuit cu subvenţiile echivalentul a 7,5% din PIB în 2012 pentru ca preţul plătit de ucraineni pentru gazele naturale să fie în unele cazuri de doar o cincime comparativ cu nivelurile din statele învecinate. Guvernele anterioare au refuzat să majoreze preţul gazelor doarece acest program este foarte popular.
Problema va deveni şi mai acută dacă Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale, decide să ridice preţurile combustibilului vândut Ucrainei



Mesaj pentru ucraineni: Destinul Ucrainei stă doar în mâinile voastre

Destinul Ucrainei stă doar în mâinile ucrainenilor, nu ale Occidentului sau ale Rusiei, iar cei care vin la putere după regimul Ianukovici trebuie să ţină seama de drumul decis pentru ţară de opinia publică, scrie jurnalista cu origini ruso-ucrainene Natalia Antonova într-un articol publicat de The Guardian, o publicaţie britanică. Ucraina este într-o situaţie financiară extrem de dificilă şi rămâne de văzut dacă guvernul interimar de la Kiev şi noul preşedinte, oricare va fi acela, vor fi capabili să rezolve problemele economice ale ţării într-o manieră constructivă şi decisivă, continuă Antonova.

Rămâne de văzut şi dacă liderii din Vest, care până acum au vorbit cu fervoare despre „libertate“ şi „democraţie“, vor oferi ajutor real în lunile care vor urma. Atât ruşii cât şi Occidentul au abordat o retorică simplistă despre ce se petrece în Ucraina. A afirma că „protestatarii sunt toţi nişte iepuraşi drăgălaşi care nu vor decât să ofere o îmbrăţişare“ este la fel de aberant ca a spune că „demonstranţii sunt cu toţii nişte fascişti însetaţi de sânge care vor să violeze şi să ucidă bătrâni şi copii“, subliniază Antonova.

„Multora dintre noi ne place să descriem Ucraina ca o ţară divizată, dar divizările ei istorice sunt mai puţin importante decât cele privind calea spre viitor pe care ţara trebuie să meargă. Ar fi bine să ne amintim de rezultatele sondajului de opinie din noiembrie 2013 care arată că 39% dintre ucraineni vor integrarea în UE, iar 37% vor ca ţara să se alăture uniunii vamale a Rusiei. Rămâne de văzut dacă vărsarea de sânge a schimbat opinia publică în legătură cu direcţia spre care se va îndrepta ţara, iar cei care vor veni la putere nu trebuie să treacă cu vederea cifrele“, concluzionează jurnalista.


Vestul să înceteze să îşi mai exprime „îngrijorarea profundă“, sintagmă deja golită de sens

Miroslav Marinovici, prorector al Universităţii Catolice Ucrainene din Liov, explică într-un articol preluat de publicaţia Huffington Post la ce ar trebui să se aştepte ucrainenii de la Occident şi cum ar trebui Vestul să se raporteze la evenimentele din Ucraina. „Întreaga mea viaţă am admirat civilizaţia din Vest ca pe un tărâm a ceea ce are omenirea mai valoros.

Astăzi sunt gata să îl parafrazez pe Shakespeare: «Perfidie, numele tău este Europa!»“, scrie Marinovici, adăugând că adâncimea amărăciunii este proporţională cu forţa dragostei pentru Europa. El sfătuieşte Vestul să înceteze să îşi mai exprime „îngrijorarea profundă“, sintagmă deja golită de sens, şi în schimb să aplice sancţiuni.

„Nu mai pierdeţi timpul căutând călcâiul lui Ahile. Acesta este averea investită în băncile voastre“, punctează Marinovici. El avertizează asupra propagandei care vrea să ilustreze situaţia Ucrainei într-un anumit fel şi sfătuieşte Vestul să citească publicaţiile ucrainene, care „sacrifică vieţile jurnaliştilor lor pentru a obţine adevărul“.


Oligarh: „Obiectivul nostru este o Ucraină puternică, independentă şi unită“

Miliardarul Rinat Ahmetov, fost parlamentar din partea partidului preşedintelui demis Viktor Ianukovici şi una dintre ţintele protestelor antiguvernamentale din Ucraina, a adresat ucrainenilor după schimbarea regimului un mesaj în care îi îndeamnă „să trăiască şi să muncească onest aşa cum au făcut şi până acum“.

Ahmetov, care deţine System Capital Management (SCM), cel mai mare holding financiar şi industrial din estul Ucrainei, asigură că scopul companiei este „să îşi continue activitatea, să plătească salarii şi taxe, să investească şi să dezvolte comunităţile locale şi să asigure creşterea economică a ţării“.

„Obiectivul nostru este o Ucraină puternică, independentă şi unită“, afirmă miliardarul, care ţine să sublinieze că a condamnat folosirea violenţei şi în timpul protestelor şi o face şi acum, post-factum. Ioana Tudor

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO