Principatul Liechtenstein, o mică ţară alpină recunoscută drept paradis financiar pentru mii de trusturi şi fundaţii, se confruntă cu o criză fără precedent. Autorităţile locale au lansat o celulă de urgenţă pentru a gestiona fenomenul aşa-numitelor „trusturi zombie” – entităţi juridice rămase fără administratori, fără control şi complet blocate în activitate, informează Financial Times.
Criza a apărut în urma unui val masiv de demisii ale administratorilor fiduciari şi membrilor de consilii de conducere, ca răspuns la sancţiunile stricte impuse de SUA împotriva Rusiei şi entităţilor asociate acesteia. În ultimele şase luni, sistemul de reglementare al Liechtensteinului a fost forţat să se adapteze în faţa presiunii americane, ceea ce a dus la abandonarea a până la 800 de trusturi, multe dintre ele legate de cetăţeni ruşi bogaţi.
Potrivit unui avocat din Vaduz care administrează astfel de trusturi, situaţia este alarmantă:
„Vorbim de trusturi zombie care controlează active de mai multe miliarde de dolari. Nu există nicio soluţie în acest moment. N-am mai văzut aşa ceva în cariera mea.”
Liechtenstein a adoptat pachetele de sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Însă în 2024, SUA au impus la rândul lor sancţiuni unor entităţi şi persoane din Liechtenstein, suspectate de legături cu oligarhi sau activităţi economice ruseşti. Mai mult, Washingtonul a avertizat că ar putea aplica sancţiuni secundare împotriva instituţiilor financiare străine care colaborează cu ruşi — chiar şi în cazurile în care aceştia nu sunt vizaţi direct de sancţiuni.
Sub ameninţarea unei reacţii dure din partea SUA, Autoritatea Pieţelor Financiare din Liechtenstein (FMA) a adoptat o politică de toleranţă zero. Într-un comunicat din septembrie, FMA a cerut tuturor fiduciariilor să trateze sancţiunile americane ca fiind obligatorii, invocând riscuri juridice şi reputaţionale „existenţiale”.
Autoritatea a sfătuit în mod explicit ca administratorii fiduciari să rupă orice relaţie cu clienţii consideraţi „expuşi”, susţinând că aceasta este „singura măsură adecvată de control al riscurilor”. Ca urmare, mulţi administratori au demisionat în bloc.
„A fost o reacţie de panică alimentată de impredictibilitate”, a declarat avocatul Helmut Schwärzler. „Până şi autorităţile au recunoscut că nu pot anticipa ce se va întâmpla mâine, cu atât mai puţin peste câteva luni.”
În mod paradoxal, cele mai multe dintre entităţile afectate nu aparţin unor persoane aflate pe lista sancţiunilor, ci unor ruşi înstăriţi care locuiesc în sudul Franţei, Italia sau Dubai. Chiar şi simpla asociere indirectă cu Rusia este suficientă pentru a atrage blocarea trustului.
Potrivit datelor oficiale, 350 de trusturi sunt în prezent în aşteptare, din cauza termenelor de reglementare neîndeplinite. 40 se află în faze incipiente de lichidare, iar 85 sunt deja „orfane” – nu se poate desemna legal niciun lichidator care să le gestioneze.
Avocaţii şi bancherii avertizează că, în lipsa unei intervenţii rapide a guvernului, situaţia poate escalada şi afecta întregul sistem financiar al ţării — inclusiv marile bănci locale. Pentru Liechtenstein, o ţară care şi-a clădit reputaţia pe discreţie, stabilitate şi protecţia activelor, această criză reprezintă un test istoric.
