Abia a încetat greva aviatorilor de la Lufthansa că mecanicii de locomotivă de la Deutsche Bahn au blocat transportul în întreaga Germanie. Ieri, milioane de navetişti nu au mai putut ajunge la locul de muncă la timp din cauza unui mic sindicat.deosebit de puternic în est.
Germania este lovită de un val fără precedent de greve şi proteste ale angajaţilor, cu toate că la începutul anului guvernul a introdus pentru prima dată în istoria ţării un salariu minim pe economie, iar rata şomajului este la cel mai scăzut nivel din istorie. În stradă au ieşit pentru condiţii mai bune de muncă şi salarii mai mari până şi îngrijitoarele de la grădiniţe. Cu proteste ameninţă şi poştaşii. Se vorbeşte deja de o criză sindicală în Germania.
Disputele companiilor şi guvernului cu sindicale sunt însă doar câţiva din curenţii potrivnici care frânează locomotiva economică a Europei şi cea mai mare destinaţie pentru exporturile României. Criza grecească i-a deprimat pe investitori şi pe oamenii de afaceri, euro nu mai susţine creşterea exporturilor, iar băncile landurilor, lovite de o lipsă cronică de profitabilitate, sunt considerate companii zombi.
Zilele de grevă din anul acesta ale salariaţilor germani sunt deja de două ori mai multe decât în tot anul trecut, ceea ce împinge Germania spre un nou record al acţiunilor sindicale, scrie Deutsche Welle. Din ianuarie până la mijlocul lunii mai au fost 350.000 de zile de grevă.
Ieri, din cauza extinderii grevei uniunii sindicale GDL la trenurile de călători, două din trei curse feroviare pe distanţă lungă au fost anulate. Trenurile de marfă au fost oprite marţi. Greva este a noua din zece lui care paralizează Deutsche Bahn, operatorul feroviar alintat de guvernul de la Berlin, poate costa Germania până la 100 de milioane de euro pe zi şi afectează imaginea ţării de centru industrial şi logistic.
Amploarea acţiunii sindicale i-a alarmat pe politicieni, pe oamenii de afaceri şi alte sindicate, care cred că angajaţii feroviari au.mers prea departe. De transportul pe cale ferată depind industrii precum cea auto şi a oţelului.
GDL, care reprezintă aproximativ 20.000 de mecanici de locomotivă, cere creşterea salariilor cu 5%, reducerea programului săptămânal de lucru cu două ore şi dreptul de a-i reprezenta pe alţi angajaţi feroviari. GDL acuză Deutsche Bahn că nu ia în serios discuţiile legate de salariile angajaţilor şi că amână deliberat un acord din cauza unui proiect de lege privind pachete salariale egale dezbătut acum în parlament. Uniunea sindicală feroviară EVG, mai mare decât GDL, ameninţă şi ea cu încetarea muncii dacă cerinţele ei nu sunt respectate.
Deutsche Bahn, care are 200.000 de angajaţi, a oferit o creştere salarială de 4,7% plus o plată extraordinară a 1.000 de euro, dar a refuzat ca GDL să-i reprezinte pe alţi angajaţi.
Grevele de la începutul acestei luni au costat economia germană 755 milioane de euro.
În sectorul poştal, au reapărut acuzaţii că managerii au folosit intimidarea şi ameninţări cu desfacerea contractului de muncă pentru a-i convinge pe poştaşii în grevă să reînceapă lucrurul. Sigmar Gabriel, liderul partidului Social Democrat, membrul junior al coaliţiei de guvernare, l-a implorat pe directorul executive al Deutsche Post să menţină standardele de muncă. El a cerut respect necondiţionat pentru drepturile de muncă individuale şi colective. Guvernul deţine o participaţie de 21% la companie.
Băncile regionale ineficiente, infestate cu credite neperformante, neperfomante şi expuse la active riscante
În tumultul crizei greceşti, decizia de marţi a agenţiei de evaluare financiară Fitch a rămas aproape neobservată. Firma a retrogradat toate cele şase instituţii de credit şi de economii germane cunoscute drept Landesbanken, bănci controlate de guvernele regionale. Singura dintre ele cu o situaţie financiară neîngrijorătoare este LBBW. Restul sunt subcapitalizate, ineficiente, infestate cu credite neperformante, neperfomante şi expuse la active riscante, scrie Forbes.
De fapt, aceste Landesbanken ar fi trebuit de mult restructurate. Doar performanţa puternică de până acum a economiei germane le-a scăpat de reformă. Însă vremea judecăţii se apropie. Desfiinţarea graduală a sistemului prin care guvernele europene sprijină băncile le forţează pe acestea să fie atât solvabile, cât şi profitabile prin forţe proprii. Landesbanken nu sunt.
Una dintre cele mai solide Landesbanken este BayernLB. Banca a încasat pierderi puternice în 2014 din cauza expunerii la banca cu probleme Hypo Alpe Adria şi a vânzării diviziei maghiare MKB, în care a injectat capital substanţial pentru a o face mai atractivă. De asemenea, BayernLB are o expunere de 1,8 miliarde euro la Rusia. Banca a câştigat recent la Munchen un process împotriva statului austriac privind recuperarea împrumuturilor de 1,5 miliarde euro date Hypo Alpe Adria, însă aceasta nu înseamnă că va primi vreun ban înapoi. Are neboie de ajutorul instanţelor austriece de judecată, nu de al celor germane. Cazul va fi încheiat probabil peste câţiva ani.
SaarLB, un alt membru al reţelei de Landesbanken, este slab capitalizată şi activele sale nu sunt sufficient de diversificate.
NORDLB şi BremerLB pierd capital din cauza creşterii creditelor neperformante. Situaţia le este agravată de aprecierea dolarului.
HSH Nordbank pare să fie cea mai slabă. Banca este sprijinită cu garanţii de guvernele locale ale landurilor Hamburg şi Schleswig-Holstein. Comisia Europeană investighează dacă nu cumva aceste garanţii încalcă regulile ajutorului de stat. HSH a fost forţată să se bazeze pe garanţii pentru a strange capitalul cerut pentru a trece de testele de stress ale BCE din toamna trecută. Guvernul a cheltuit enorm pentru salvarea Landesbanken din criza financiară din 2008 şi din criza datoriilor din 2011. Până acum Berlinul nu a dat semne că va urma exemplul guvernului austriac, care refuză să mai sprijine băncile controlate de stat. Dar dacă CE declară garanţiile ilegale, HSH este condamnată. Berlinul nu va fi lăsat să o salveze din nou.
Curenţi potrivnici
Încrederea investitorilor germani în economie s-a prăbuşit în mai, ceea ce arată că aceştia sunt speriaţi de criza grecească şi de lipsa de creştere. Un indice al încrederii în economie calculate de institutul de cercetare ZEW a scăzut de la 53,3 puncte în aprilie la 41,9 puncte în mai, mult sub aşteptările analiştilor, scrie Reuters. Cifrele nu ar trebui să surprindă deoarece şi creşterea economică din primul trimestru a dezamăgit. PIB-ul german a urcat cu 0,3% în primele trei luni ale anului, faţă de trimestrul anterior, când a avansat cu 0,7%.
Pe creşterea economică pun presiuni, printre altele, incertitudinile de pe scena politică internaţională, în special din economiile emergente care au luat locul zonei euro ca pieţe pentru exporturile germane, temperarea boom-ului şistului din SUA coroborată cu stabilizarea euro, ceea ce afectează importurile Americii din Germania şi revenirea preţurilor petrolului
Impulsul dat puterii de cumpărare de ieftinirea energiei dispare. Preţurile şi-au reluat creşterea. Una din cauze este introducerea de la 1 ianuarie a salariului minim pe economie. Mai multe servicii au devenit mai scumpe. Tarifele percepute de taximetrişti au crescut cu 12%, frizerii cer cu 3,6% mai mult, iar preţul unei cine la restaurant este cu 3% mai mare. Mai nou, Comisia Europeană a calificat legea salariilor minine pe economie ca încâlcând normele europene deoarece se aplică tuturor celor care lucrează pe teritoriul german, inclusiv şoferilor de camioane. Aceasta restricţionează libertatea de a furniza servicii şi mişcarea liberă a mărfurilor.
Ziarul Financiar vă recomandă şi:
